Grace de Monaco. Un eșec elegant
https://www.ziarulmetropolis.ro/grace-de-monaco-un-esec-elegant/

CRONICĂ DE FILM. Proiectat în deschiderea Festivalului de Film de la Cannes, alegere pentru care organizatorii au fost aspru atacaţi de critici, „Grace de Monaco”, de Olivier Dahan, este o cronică plină de glamour şi cuminţenie a unui moment de criză din viaţa celebrei prinţese, fosta actriţă americană Grace Kelly.

Un articol de Ionuţ Mareş|14 iunie 2014

Lansată în seriale de televiziune americane la începutul anilor `50, Grace Kelly devenea cunoscută datorită rolului din „High Noon” (1952), un celebru western psihologic în regia unui bun meseriaș al Hollywoodului, Fred Zinnemann. Era partenera unuia din cele mai mari staruri masculine, Gary Cooper, care intra în ultima parte a carierei.

După alte câteva seriale, a urmat, în 1953, o nouă apariție alături de vedete, de această dată sub regia lui John Ford. „Mogambo”, unde juca alături de Clark Gable și Ava Gardner, i-a adus o nominalizare la Oscar pentru rol secundar.

Calea spre celebritatea deplină îi era deschisă. Devine una din obsesiile (blonde ale) lui Alfred Hitchcock, care o distribuie mai întâi în „Dial M for Murder” (1954), unde apărea alături de Ray Milland, apoi în capodopera „Rear Window” (1954), cu un alt superstar, James Stewart, și, în cele din urmă, în „To Catch a Thief” (1955), împreună cu Cary Grant.

Între timp, la gala Oscar din 1955 primește premiul pentru cea mai bună actriță, cu rolul din „The Country Girl”, de George Seaton. Avea parteneri alte două nume mari, Bing Crosby și William Holden.

În 1956 joacă o prințesă într-un film necunoscut, „The Swan”, de Charles Vidor, și tot atunci apare, alături de Bing Crosby și Frank Sinatra, în ultima ei peliculă, „High Society”, de Charles Walters.

De la sfârșitul filmărilor pentru acest ultim lungmetraj începe „Grace of Monaco” („Grace de Monaco”), biopic puternic ficționalizat în regia lui Olivier Dahan. Francezul este cunoscut în special pentru „La môme” (2007), care i-a adus un Oscar actriței Marion Cotillard în rolul celebrei Edith Piaf.

Filmul se prăbuşeşte, cu stil, sub propria greutate

În prima secvență din „Grace de Monaco”, camera o urmărește pe actriță (Nicole Kidman) în ralanti, din spate, în timp ce părăsește platoul, sub privirile admirative ale celor din jur. Este sugerat statutul de supervedetă, care va fi pus în contrastat cu rolul de prințesă nevoită să se supună convențiilor de mai târziu. Era sfârșitul scurtei și strălucitoarei sale cariere și începutul căsătoriei cu Prințul Rainier de Monaco (Tim Roth).

Povestea face un salt de șase ani, în 1962, și se reia cu momentul în care Alfred Hitchcock (Hitch, pentru prieteni) vine personal în Monaco pentru a-i propune actriței retrase în postura de soție, mamă și prințesă să revină la Hollywood pentru filmul „Marnie”.

Vizita marelui regizor (Roger Ashton-Griffiths) în micul regat marchează un prim moment în care dezinvoltura specific americană este plasată în opoziție cu închistarea vieții regale, printr-un gag la îndemână.

Ulterior, americanismul fostei actrițe și tentativa sa de a reveni în cinema sunt folosite ca surse de conflict, în contextul nevoii de a se adapta noilor rigori, dar și de a face față tensiunilor: problemele din relația cu Rainier, intrigile de palat, disputa cu Franța lui Charles de Gaulle.

Scenariul necunoscutului Arash Amel punctează tot ceea ce ar fi fost de așteptat de la un astfel de biopic ce își ia libertatea de a imagina intimitatea unei personalități. În acest caz, în special dificultatea lui Grace de a intra în noul rol, cel de prințesă, într-un perioadă de criză personală și politică.

Însă imaginea lui Eric Gautier și decupajul lui Olivier Dahan nu permit o aprofundare serioasă a conflictelor, mulțumindu-se cu punctarea lor convențională. Camera pare interesată să redea exclusiv strălucirea și eleganța vieții de lux din Monaco, cu interioare, culori și rochii spectaculoase și cu peisaje de cărți poștale, rămând însă la suprafața lumii pe care încearcă să o reconstitutie.

Personajele își duc rolurile publice chiar și în intimitate, în timp ce jocul lui Nicole Kidman se apropie periculos de manierism – este mecanică și rece ca o păpușă de porțelan.

Dahan face cu ochiul filmelor americane ale anilor `60 și chiar împrumută o scenă direct de la Hitchcock, cea în care o femeie se află la volanul mașinii, având în spate artificialitatea unui aparent decor de studio.

Din păcate, filmul își propune mai mult decât poate duce, prăbușindu-se, elegant și cu stil, sub propria greutate.

Distribuit de MediaPro Distribution, „Grace de Monaco”(2014) poate fi văzut pe marile ecrane din România începând cu 13 iunie.

INFO

Grace de Monaco (SUA, 2014)

Regia: Olivier Dahan

Cu: Nicole Kidman, Tim Roth, André Penvern

Rating: ●●○○○

Foto din Grace de Monaco – film, capturi

22
/02
/21

UNATC „I.L. Caragiale” București, alături de Ambasada SUA la București, Centrul pentru Politicile Egalității de Șanse, Professional Fellows și American Council for International Education din România vă invită miercuri, 24 februarie, în intervalul orar 13:00-15:00, la dezbaterea online „De Dragobete, despre Loverboy”.

22
/02
/21

Producția Warner Bros. Pictures’ WONDER WOMAN 1984 va avea premiera pe 1 aprilie pe HBO GO. Filmul WONDER WOMAN 1984 va avea premiera în exclusivitate pe HBO GO. Regizat de Patty Jenkins și cu Gal Gadot în rolul principal, acțiunea din Wonder Woman 1984 se petrece în anii ’80, când Wonder Woman se pregătește pentru următoarea ei aventură și vrea să-și împlinească un vis, dar înainte trebuie să aibă de-a face cu Max Lord și Cheetah.

16
/02
/21

OPINIE Cinematografia română este aproape de un moment istoric – cel puţin o nominalizare la Premiile Oscar. În ciuda succesului internaţional uriaş, documentarul „colectiv” al lui Alexander Nanau a împărţit opinia publică din România. Unul dintre motivele de divizare – prezenţa lui Vlad Voiculescu. E bine, totuşi, când un film stârneşte valuri şi nu e primit cu indiferenţă.

11
/02
/21

„Les traducteurs” (2019), în regia lui Régis Roinsard, a intrat în cinematografele de la noi din 5 februarie, distribuit de Independența Film. Un lungmetraj captivant, care țese o adevărată enigmă în jurul unui bestseller, fentându-și spectatorul la fiecare pas.

10
/02
/21

Luni, 8 februarie, de la ora 18:00, pe pagina de Facebook a Festivalului Internațional Film O'Clock a putut fi urmărită conferința de presă care a anunțat selecția oficială de scurtmetraje din competiția festivalului. Cele 15 titluri au fost prezentate de Mirona Radu, fondator și director de festival, delegat pentru România, Ioanna Kryona, delegat pentru Grecia, Andrew Mohsen, delegat pentru Egipt și au fost urmate de o discuție cu criticul de film Cristi Mărculescu.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

”Another Round / Încă un rând”, cel mai recent film în regia lui Thomas Vinterberg cu Mads Mikkelsen în rolul principal a fost nominalizat astăzi la categoria ”Cel mai bun film într-o limbă străină” la cea de 78-a ediție a Globurilor de Aur, care va avea loc anul acesta pe 28 februarie, într-o variantă online transmisă în direct, simultan din New York și Los Angeles.