Îl iubiți pe Alex Tocilescu?
https://www.ziarulmetropolis.ro/il-iubiti-pe-alex-tocilescu/

Se joacă la POINT spectacolul „Bun de export”. În regia Catincăi Drăgănescu. Cu actorii: Silvana Negruţiu, Crina Ene, Constantin Dogioiu şi Alexandru Zob. După un text despre Alex Tocilescu scris de Alex Tocilescu (din care rezultă că e foarte greu să nu îl iubeşti pe Alex Tocilescu – şi aşa e, e foarte greu).

Un articol de Andrei Crăciun|12 martie 2018

Pe mine m-a chemat Zob. Pe Zob l-am întâlnit în parcare, căci suntem vecini (stă cu un etaj mai sus). Am un autoturism proprietate personală care stă în parcarea din fața unui bloc din mahalaua Teilor, mai trec din când în când pe acolo, să mă uit la el (n-are baterie, nu mai pleacă).

Așa m-a găsit și Zob, mă uitam la mașina mea mică și îmi aminteam de anul 2005, când și eu, și ea eram tineri.

Actorul avea un ghiozdan în cârcă. L-am întrebat unde pleacă și mi-a zis că în America de Sud. Aha, am zis. Bravo, să ai grijă pe acolo, am zis.

Câteva luni mai târziu, când eu încă îl credeam în America de Sud, îmi scrie Zob: vrei să vezi spectacolul ăsta după piesa lui Tocilescu?, e cu mine. Bine, am zis.

Strict textual, Bun de export este un splendid delir autobiografic, narcisist și amuzant.

Tocilescu dramaturgul relatează povestea a trei generații de Tocilești – Alecu, bunicul, doctor în boale interne (specializare în sifilis), care a învățat carte pe la Paris, Alexandru, tatăl, marele nostru regizor, și el, Alex, copil crescut în Germania, însurat apoi cu o poloneză și ajuns la maturitate să trăiască pe banii nevestei pe la New York.

Din fericire, Alex lasă poloneza, lasă New York-ul, se întoarce la el în bloc (pe Dr. Felix) și trăiește aici. Printr-o campanie inteligentă de ademenire a locatarilor în etate și nu numai devine chiar președintele asociației de proprietari.

Intră în publicitate și, dovedindu-se deștept pe internet (cu pisicile personale și nu numai), atinge o oarecare faimă, cu formația lui (Aeroport) dă chiar un șlagăr (Simona Ionescu), își reface și viața, mai scrie niște cărți.

Intră și în politică (în Partidul Bun), se visează primar și încearcă să înțeleagă ce e în capul tinerilor români care tot vor să plece din țara noastră și să umble de nebuni prin lume după cai verzi pe pereți. Și cam asta ar fi viața lui Alex Tocilescu (ajuns, când?, deja la patruzeci de ani).

Ar fi bine și atât, dar la Tocilescu teatrul începe abia înspre epilog, încolo. Are ceva gogolian scrisul dumnealui. Adică, na, am mai auzit autobiografii (foarte puțin) romanțate, am mai auzit povești cu oameni care pleacă, se întorc, pleacă iar și tot așa.

Arta începe însă abia când Tocilescu, președintele asociației de proprietari, închide blocul și nu mai lasă pe nimeni să iasă din el. Arta începe când Tocilescu dramaturgul se refugiază în imaginar și creează acolo.

Spectacolul, acum. Catinca Drăgănescu are de ani de zile o direcție în teatrul românesc, întâmplare rară în această lume haotică. Ne pune în fața ochilor (dar și în spatele lor, desigur) oglinda care ne arată problemele importante ale societății noastre aflată într-o criză care nu mai trece și într-o tranziție către nu-mai-știm-ce.

Actorii: Zob – nu că e vecin cu mine, că știți cum sunt vecinii în secolul XXI, avem doar relații de bărbie (după o frumoasă expresie a poetului Arghezi), bună ziua-bună ziua, bine? – bine! – îl întrupează credibil mai ales pe conu’ Alecu Tocilescu (cel cu boalele interne, cu sifilisul) în scurtul său exil parizian. Are farmecul discret al burgheziei actorul Zob, are, are.

Alexandru Zob, în „Bun de export” (regia: Catinca Drăgănescu), la Point.

Crina Ene – duce entuziasmul la un alt nivel. Constantin Dogioiu – la el e mai greu, pentru că îl joacă pe însuși Alex Tocilescu. Și e greu să joci un personaj ca Alex Tocilescu (că nu e doar scriitor, e și el – mai ales – personaj). Dar se achită: îi reușește acest Tocilescu autoironic și fals grandoman.

Iar Silvana Negruțiu, care are o înaltă știință a jocului de teatru, aduce farmec spectacolului. Nu e greșit să consemnăm că femeile din lumea Tocileștilor au făcut, de fapt, totul îndurabil.

Bun de export te întreabă de la obraz de ce nu faci efortul de a mai rămâne, totuși, și în România. Că e efort, e chin.

Dar dacă o să mergeți să vedeți spectacolul înseamnă că încă mai sunteți pe aici, ceea ce, până la urmă, cum să vă spun?, vă privește.

Mno.

Strict textual, Bun de export este un splendid delir autobiografic, narcisist și amuzant.



26
/03
/14

ŞTIAŢI CĂ într-o zi de 26 martie (1827) a încetat din viaţă Ludwig van Beethoven? Familia Beethoven a avut şapte copii, însă doar cei trei băieţi au supravieţuit copilăriei, Ludwig fiind cel mai în vârstă. Încă din copilarie, viitorul compozitor îşi dovedeşte pasiunea pentru muzică, sub îndrumarea tatălui său, care la întoarcere de la carciumă sau de la Curte îşi găseşte întotdeauna timp şi pentru Ludwig. Începând cu anul 1801 auzul lui Beethoven slăbeşte într-un ritm îngrijorător. Compozitorul ştie că în curând va surzi definitiv şi încearcă să folosească din plin timpul care i-a mai rămas. Compune cu repeziciunea celui care nu mai are mult de trait, folosind fiecare moment liber, neglijând somnul, mâncarea şi prietenii.

25
/03
/14

Noul său film, (pseudo)documentarul „Al doilea joc“, împinge obsesiile cineastului Corneliu Porumboiu spre o zonă extremă, aproape autodistructivă (judecat prin prisma legăturii cu publicul).

25
/03
/14

„Părerea mea proprie și personală este că politicienii își mint proprii alegători, fiindcă promit multe și duc la îndeplinire decât puține lucruri.” Sună familiar? Nu e un citat exact, ci mai degrabă un colaj din mai multe exprimări „degajate” din studiourile de televiziune.

25
/03
/14

Festivalul „25 de ore de teatru non-stop” desfăşurat la Sibiu în perioada 5 – 6 aprilie sub egida asociaţiei culturale BIS aduce pe scena culturală sibiană conceptul de teatru comunitar într-un spectacol de comedie inedit. Actorii joacă teatru, câinii latră şi sibienii aplaudă spectacolul, dragostea şi simţul civic într-o iniţiativă de conştientizare a faptului că “Măretia unei naţiuni şi progresul ei moral pot fi judecate după felul în care tratează animalele."

25
/03
/14

Joi, 27 martie, ora 19.00, la Opera Naţională Bucureşti, balerinii Corina Dumitrescu şi Călin Rădulescu reînvie romanul lui Tolstoi, Anna Karenina. Spectacolul, în regia şi coregrafia lui Ioan Tugearu, a făcut istorie în repertoriul ONB, prin montarea sa originală prezentată în premieră absolută pe 8 noiembrie 1998, producţia fiind reluată în 2009.

25
/03
/14

Teatrul Național din București va susține la Budapesta două reprezentații cu spectacolul ”Doua loturi”, joi, 3 aprilie, de la orele 17.00 şi 20.00. Cu ocazia turneului din capitala Ungariei, TNB a programat o reprezentație a spectacolului şi pe 27 martie 2014, la Sala Pictura, de la ora 20.00, de Ziua Mondială a Teatrului.

24
/03
/14

În anul în care se împlinesc 90 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai talentaţi cineaşti ai lumii, Sergei Paradjanov, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica aduce în premieră, la Bucureşti, filmul biografic Paradjanov, propunerea Ucrainei la Oscarul pentru „Cel mai bun film străin”.

24
/03
/14

Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film București, cel mai vechi festival competitiv din Capitală destinat exclusiv filmului de lung-metraj, va avea loc în perioada 26 martie – 2 aprilie 2014, la Cinema Studio, NCRR - Studioul Horia Bernea, sala Elvira Popescu și Institutul Cervantes. Programul Festivalului Internaţional de Film Bucureşti.

24
/03
/14

Cea de-a XII-a ediţie a Premiilor Muzicale Radio România şi-a desemnat câştigătorii. Cântecul anului a fost desemnat "Perfect fără tine", interpretat de trupa Vama, în timp ce Loredana Groza a primit trofeul pentru "Artistul anului 2013". Piesa "Ecou", interpretată de Elena Gheorghe feat. Glance, s-a impus la categoria "Cel mai bun cântec pop".

23
/03
/14

În noul spectacol după ,,Oscar și Tanti Roz” de Eric Emmanuel Schmitt, Alexandru Repan îi oferă lui Oscar șansa de a îmbătrâni. „Eu nu am vrut să-l joc pe Oscar, ci povestea lui, împreună cu un înger”, mărturisește actorul.