-->

VIDEO Însemnările unui spectacol nebun
https://www.ziarulmetropolis.ro/insemnarile-unui-spectacol-nebun/

CRONICĂ DE TEATRU Ce înseamnă să fii nebun? Sunt nebuni aceia care nu se pot adapta societăţii, sau cei pentru care normalitatea este un apanaj al banalităţii şi în consecinţă ajunge să fie abandonată?

Un articol de Teodora Gheorghe|10 aprilie 2013

CRONICĂ DE TEATRU Ce înseamnă să fii nebun? Sunt nebuni aceia care nu se pot adapta societăţii, sau cei pentru care normalitatea este un apanaj al banalităţii şi în consecinţă ajunge să fie abandonată?

Nikolai Gogol spunea: „Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele… Altfel, se vor transforma în lucruri comune iar lucrurile comune nu mai sunt crezute!“.

„Însemnările unui nebun“, în regia lui Felix Alexa, îşi propune o incursiune ameţitoare în lumile interioare ale funcţionarului Poprişcin, trăit (şi nu jucat) magistral de Marius Manole, într-un monolog de o oră şi patruzeci de minute. Inspirat din nuvela marelui scriitor rus, spectacolul reuneşte cuvântul şi muzica, două ramificaţii preţioase ale unui „two-men show“ de proporţii.

Note suave şi disperare existenţială

Compozitorul şi violonistul Alexander Bălănescu interpretează cu virtuozitate degradarea treptată a spiritului, oscilând între candoare şi brutalitate. Iubirea platonică pentru fata directorului şi trupul femeii adorate sunt sugerate prin note suave, uşor nervoase. Însă când umilul funcţionar ajunge în pragul nebuniei, arcuşul pare că sfâşie vioara. Propişcin dansează haotic pe muzica disperării existenţiale.

Jurnalul lui Propişcin este scris în convulsii, de o mână care se agaţă cu unghiile de ultimele fărâme de luciditate. Conturul logicii devine însă fluid şi se revarsă dincolo de umanitate. Creta zgârie tabla, scaunele, podeaua şi, în cele din urmă, încreţiturile sufletului. Pe măsură ce protagonistul înaintează în nebunie, timpul este mototolit şi aruncat la coş.

Datele sunt consemnate aberant: „Anul 2000, aprilie 43“, „86 martombrie, între zi şi noapte“, culminând cu apocalipticul: „Nu-mi amintesc data. Nu era nici lună. Dracu ştie ce era.“

De-a lungul tragediei, creioanele sunt ascuţite obsesiv – o armă îndreptată împotriva birocraţiei sufocante. Funcţionarul trăieşte drama omului neîmplinit, mai degrabă o fantomă pe coridoarele instituţiei unde lucrează. Totuşi, nu-şi pierde minţile pentru că slujba sau femeia ideală îi sunt inaccesibile, ci pentru că nu mai înţelege rostul unui mecanism învechit.

Propişcin mimează viaţa din gesturi şi strigăte, ca un dirijor în faţa unei săli goale. Zâmbetul frânt se sparge în grimase de silă şi neputinţă. Podeaua se umple de cioburi de viaţă. În fiecare din ele sclipeşte dorinţa de a fi întreg. Din păcate, personajul gogolian pendulează între schelete care nu vor deveni niciodată oameni. Către final, cuvintele, ca şi creioanele, se tocesc. Rămase văduve, îşi înmormântează sensurile în icnete surde.

Moartea normalităţii

Pe tabla de şah a destinului, nu este nebunul, ci calul ce galopează frenetic, răsturnând totul în cale. Spre finalul jocului este regele (Spaniei) care îşi dă singur şah-mat. Moartea normalităţii devine în cele din urmă o excrescenţă a singurătăţii pe care doar unii au tăria să o transforme în artă.

„Eu nu joc un nebun. Joc un om cu nişte gânduri, cu nişte probleme, cu o lume a lui. La urma urmei sunt foarte mulţi oameni în lumea noastră, care îşi construiesc o realitate paralelă, ca să poată să supravieţuiască realităţii ăsteia, pentru că altfel s-ar sinucide“, spunea Marius Manole.

Decorul suprarealist realizat de Diana Ruxandra Ion claustrează personajul prin sugestii de uşi şi ferestre închise. Aflat la apogeul nebuniei, Poprişcin ne priveşte printre „gratiile“ unui scaun cu ochi pierduţi. Într-o altă secvenţă, el se refugiază în spatele unui panou transparent prin care îi desluşim doar silueta – umbra omului care a fost.

Şocant şi strident pentru unii, terifiant de emoţionant pentru alţii, monologul lui Marius Manole nu te lasă indiferent. Actorul se împrumută pe sine personajului, făcând dragoste cu nebunia. La sfârşitul piesei, spectatorii cântăresc mai mult decât atunci când au intrat în sală. Încărcătura psihologică atârnă greu şi generează impresii colosale.

INFO

Spectacolul se joacă pe 8, 9 şi 10 mai, la Sala ArCub.

Biletele pot fi achiziţionate de la Casa de Bilete ArCuB (Str. Batiştei nr. 14) şi online pe bilete.arcub.ro.
Preţ: 35,00 lei (Categoria I) şi de 26,50 lei (Categoria II). Elevii şi studenţii care se prezintă la Casa de bilete ArCuB cu legitimaţiile pot achiziţiona bilete la preţul de 15,90 lei.

Credit foto: ArCub

27
/02
/26

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

26
/02
/26

Teatrul Metropolis are două nominalizări importante la Gala Premiilor UNITER din acest an: Cătălina Mihai, la categoria 𝐂𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧𝐚̆ 𝐚𝐜𝐭𝐫𝐢𝐭̧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐫𝐨𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥 pentru rolul 𝐽𝑎𝑛𝑖𝑠 și Ştefan Iancu la categoria 𝐂𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧 𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐫𝐨𝐥 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐚𝐫, pentru rolul 𝐴𝑟𝑡𝑖, din spectacolul „𝐂𝐥𝐮𝐛 𝟐𝟕” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ştefana.

26
/02
/26

Filmul o are în centru pe Lucia (Marina Palii), un personaj feminin complex, prins între rolurile de soție și mamă și o nevoie acută de libertate. O „vacanță de vis” la Krapets alături de familie și prieteni devine terenul acestei confruntări, care scoate la suprafață greșeli ale trecutului, frustrări reprimate și tot felul de dezechilibre de putere.

25
/02
/26

„De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații nevoite să se descurce singură, surprinzând fragilitatea emoțională, nevoia de apartenență și solidaritatea care se naște între tineri lăsați să-și construiască propriile repere într-un context marcat de absența adulților.

25
/02
/26

Republica Moldova participă pentru prima dată oficial, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ministerului Afacerilor Externe, la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia cu proiectul În a mia și a doua noapte, realizat de artistul Pavel Brăila (Republica Moldova) și curatoriat de Adelina Luft (România).

25
/02
/26

Vernisajul va avea loc joi, 26 februarie, de la ora 18:00, la sediul galeriei din Piața Amzei 13, București. Expoziția poate fi vizitată până pe 4 aprilie 2026, de miercuri până vineri între orele 16:00 – 20:00, iar sâmbătă între 14:00 – 20:00.

25
/02
/26

KineDok – rețeaua europeană care aduce documentare creative în spații alternative – continuă în următoarele săptămâni, cu proiecții în toată țara. În București ne reîntâlnim cu două filme despre provocările pe care le navighează adolescenții, la Seneca Anticafe și Centrul Ceh.

19
/02
/26

Ziua Națională Constantin Brâncuși este sărbătorită anual pe 19 februarie, marcând nașterea sculptorului, cu 150 de ani în urmă, la Hobița. Anul 2026 a fost declarat Anul Constantin Brâncuși și este marcat de Institutul Cultural Român și reprezentanțele sale din străinătate printr-o serie extinsă de expoziții, conferințe, evenimente multimedia, concerte, spectacole de teatru și intervenții artistice.

19
/02
/26

Marți, 24 februarie, vor fi prezenți la București pentru o serie de acțiuni Mariann Le-winsky și Karl Wratschko, doi dintre cei mai mari specialiști în cinema mut și timpu-riu, curatori, cineaști și experți în arhive audiovizuale. Evenimentul este organizat de UNATC „I. L. Caragiale” din București și Institutul Italian de Cultură din București.

19
/02
/26

Programul Salon des Refusés, dedicat filmelor valoroase rămase în afara circuitului tradițional de distribuție, își găsește o nouă casă la Apollo111 Cinema, unde va continua, în același format curatorial, să aducă în fața cinefililor din București titluri esențiale ale cinemaului de autor contemporan.

17
/02
/26

Vineri, 20 februarie 2026 (de la 19.00), aveți ocazia de a asculta la Sala Radio lucrarea ce a deschis toamna trecută Festivalul Internațional „George Enescu”: Concertul în re minor pentru vioară și orchestră semnat de Aram Haciaturian – în interpretarea solistică a unei invitate extraordinare: violonista Alexandra Conunova.

17
/02
/26

Scriitorul Mircea Cărtărescu va participa la Stockholm, pe 19 și 20 februarie 2026, la două evenimente de lansare a volumului Theodoros, publicat în limba suedeză, în traducerea lui Inger Johansson, de prestigioasa editură Albert Bonniers Förlag. Volumul în limba suedeză a apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Translation and Publication Support Programme (TPS).

13
/02
/26

În Anul Constantin Brâncuși (instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului), Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și Artmark lansează proiectul cultural „Tu ești Brâncuși!”: o intervenție artistică ce recreează celebra „Poartă a Sărutului” la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță.

13
/02
/26

Din 2002, Campania Națională „Artiștii pentru Artiști” a devenit un simbol al solidarității în comunitatea teatrală românească, un apel la unitatea de breaslă, marcând luna martie ca un moment al legăturii umane autentice între cei care dau viață teatrului. Artistul Dragoș Buhagiar a transformat în mod emblematic această idee prin imaginea mâinilor împletite, simbol al protecției și sprijinului reciproc.