„Jurnal de România. 1989”. Istorie şi istorii
https://www.ziarulmetropolis.ro/jurnal-de-romania-1989-istorie-si-istorii/

CRONICĂ DE TEATRU „Jurnal de România. 1989”, recent montat de Carmen Lidia Vidu în aer liber, pe acoperişul Teatrului Naţional din Bucureşti, este un spectacol de teatru documentar care amestecă inspirat monologuri autobiografice rostite de patru actori – Florentina Țilea, Oana Pellea, Daniel Badale şi Ion Caramitru – cu elemente multimedia.

Un articol de Ionuţ Mareş|30 iulie 2020

Spectacolele din seria „Jurnal…” realizate în ultimii ani de Carmen Lidia Vidu în diverse teatre din țară sunt recunoscute pentru ambițiile lor documentare: poveștile de pe scenă sunt istorii reale, puternice, ale actorilor care le destăinuie.

Nici „Jurnal de România. 1989”, cel mai nou spectacol din proiect, nu face excepție. În prim-plan sunt acum patru actori – Florentina Țilea, Oana Pellea, Daniel Badale și Ion Caramitru -, iar subiectul  sunt trecutul lor de până în 1990, inclusiv al familiei, și momentul Revoluției.

Ceea ce atrage mai întâi atenția este căutarea echilibrului, simetriei și a unor povești cât mai diverse. „Personajele” sunt două actrițe și doi actori. Doi dintre protagoniști sunt extrem de cunoscuți: Ion Caramitru și Oana Pellea, în timp ce Florentina Țilea și Daniel Badale sunt mai puțin știuți de publicul larg.

Apoi, experiențele de viață sunt diferite, iar această diversitate de perspective e una din mizele spectacolului. Ion Caramitru era deja un actor celebru la Revoluție, eveniment unde a fost una din figurile-cheie. Fiică a unui mare actor și ea însăși actriță aspirantă în anii `80, Oana Pellea s-a numărat printre cei ieşiţi în stradă în acel decembrie istoric. Daniel Badale era militar în termen şi a asistat la Revoluţie din TAB-ul în care era detaşat. Iar Florentina Ţilea, pre-adolescentă care până atunci fusese aleasă de câteva ori să îi recite şi să îi ofere flori lui Nicolae Ceauşescu în vizite, a stat închisă în casă cu mama sa, în Iaşiul natal, în timp ce tatăl, militar, a fost plecat de acasă în toate acele zile.

Împreună cu actorii săi, care îşi spun pe rând monologurile, Carmen Lidia Vidu reuşeşte să elimine orice potenţial caracter eroic, dramatic sau patetic al întâmplărilor trăite de protagonişti la Revoluţie, inclusiv din povestea bine-cunoscută, prin repetarea ei de-a lungul anilor, a lui Ion Caramitru. Aşa cum îşi asumă spectacolul, avem de-a face cu o istorie cu i mic – destine individuale, unice.

Nu mai avem în faţă actori înconjuraţi de o aură, ci oameni (aproape) simpli, care încearcă să înţeleagă şi acum prin ce au trecut în urmă cu trei decenii şi cum a fost viaţa lor în comunism.

Însă asta nu înseamnă că monologurile sunt reci sau banale. Cei patru actori joacă totuşi nişte roluri – chiar dacă sunt propriile roluri. Şi rostesc texte care, deşi exprimă experienţe personale, se simt că au fost atent şlefuite pentru un cât mai puternic efect de persuasiune. Aşa se face că mărturiile devin captivante, iar atunci când declamaţia e mai redusă şi când se simte şi o anume fragilitate (pregnant la Florentina Ţilea şi Daniel Badale, mai dispuşi să se deschidă), apare şi emoţia. Asta compensează pentru cele câteva stridenţe din monologurile lui Ion Caramitru şi Oanei Pellea (ceva mai atenţi parcă să livreze un discurs anticomunist şi civic corect, uşor convenţional, decât să lase garda foarte jos).

Dincolo însă de forţa poveştilor şi de prezenţa actorilor care intră alternativ în scenă şi se adresează direct publicului, Carmen Lidia Vidu construieşte împreună cu colaboratorii săi (Cristina Baciu – multimedia; Gabriela Schinderman – bandă desenată; Ovidiu Zimcea – muzică; Florinela Popescu-Fărcănaşu – costume) un impresionat dispozitiv audio-vizual care îmbogăţeşte mărturiile celor patru actori. Astfel că unul din zidurile de pe acoperişul Teatrului Naţional devine un mare ecran pe care sunt proiectate fotografii personale sau oficiale, extrase din presă sau din diverse materiale de arhivă, cuvinte repetate de sute de ori, imagini colaj sau animate.

Iar pentru a completa cele patru perspective centrale, Carmen Lidia Vidu introduce, ca interludii menite a oferi şi o privire istorică din partea unor specialişti, fragmente din trei interviuri video: cu Germina Nagăţ, cercetătoare a CNSAS care vorbeşte despre Securitate; cu istoricul Dennis Deletant, care analizează Revoluţia; şi cu procurorul militar Dan Voinea, care oferă viziunea sa asupra procesului soţilor Ceauşescu, unde a avut un rol hotărâtor. În timp ce primele două au un caracter uşor didactic, introducerea intervenţiei lui Dan Voinea e inspirată, pentru că mărturia sa relevă un anume burlesc şi absurd al respectivului proces controversat.

„Jurnal de România. 1989” e un spectacol inedit, sincer şi necesar, iar faptul că se joacă exact deasupra unuia din locurile emblematice ale Revoluţiei (şi mai apoi ale altor evenimente) are o simbolistică specială, perfect asumată.

11
/03
/24

Artiștii selectați vor lucra timp de două luni la proiectelor lor, fiind găzduiți în Casa Albastră din satul Șona (jud. Brașov), casă restaurată în 2011 de către Fundația Ștefan Câlția. Proiect co-finanțat de AFCN, Șona AIR abordează modelul rezidențelor individuale, se adresează artiștilor din domenii culturale diverse, atât din România cât și internaționali, și susține […]

07
/03
/24

Pe 8 martie va avea loc primul eveniment al primăverii organizat de Celula de Artă, vernisajul expoziției „Călătoriile Spiritului”, semnată de artista Sorana Scortea. Evenimentul va avea loc începând cu ora 19:00 iar lucrările vor putea fi văzute până pe 7 aprilie, în vitrina Pop Up de la Kulterra Gallery, pe strada Știrbei Vodă nr. 104-106.

05
/03
/24

Pe data de 5 martie se dă startul unui nou apel deschis în cadrul proiectului Share, Tag or Dye, inițiat și coordonat de către Asociația Fotografică Allkimik, în parteneriat cu Asociația Culturală Marginal. Această inițiativă oferă artiștilor din întreaga lume oportunitatea de a-și împărtăși creațiile și de a se implica într-o experiență colectivă de artă

01
/03
/24

Scena Digitală, platforma online de teatru, film, muzică și dans a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS) vine cu o surpriză pentru public în luna martie. Iubitorii de teatru vor putea urmări online trei spectacole de excepție din cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu: „Arta de a povesti” de Alexis Michalik, „O catedrală plină cu orgi” – spectacolul de deschidere al FITS și „FAUST: tribut”.

01
/03
/24

Teatrul de Balet Sibiu prezintă sâmbătă, 2 martie, începând cu orele 19:00, spectacolul de teatru-dans „Despre noi/About Us”. Regia și scenariul poartă semnătura lui Beatrice Rancea, coregrafia Dragoș Roșu și Beatrice Rancea, interpretează Teatrul de Balet Sibiu, cu participarea actorilor Naționalului bucureștean Iuliana Moise și Claudiu Bleonț.

29
/02
/24

Teatrul Masca și grupul de creație sonoră „Immersonic” vă invită la sediul din Bd. Uverturii Nr. 14, la primul eveniment din seria de „sinestesis live / incursiuni în sinele total”, o întâlnire de creație spontană între scriitori (poeți și prozatori) activi pe scena literară românească și artiști sau performeri din domeniul sunetului.

28
/02
/24

Romanian Design Week, festivalul multidisciplinar dedicat industriilor creative, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, lansează apelul de înscrieri în circuitul RDW Design GO!.

28
/02
/24

Asociația Tangent, în parteneriat cu Teatrul Excelsior, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, Casa Kerim și LiterNet, a lansat miercuri, 21 februarie, un open call pentru actori și actrițe din București, cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, pentru formarea distribuției spectacolului EMAUS, după romanul omonim al scriitorului italian Alessandro Baricco.

28
/02
/24

“Lacul Lebedelor”, cel mai faimos spectacol de balet al tuturor timpurilor, revine în acest weekend pe scena Sălii Palatului din București, având în rolurile principale pe balerinii Rin Okuno și Robert Enache, alături de ansamblul Operei Naționale București. Reprezentația de la începutul lunii decembrie a fost primită cu entuziasm de către publicul prezent, aceasta fiind sold-out.

28
/02
/24

“Mamma Mia!”, cel mai faimos musical din România, revine weekend-ul acesta pe scena Sălii Palatului din Capitală, într-o nouă reprezentație de zile mari, asta după ce în ultimii cinci ani spectacolul a fost văzut de peste 80.000 de români. Până acum producția a avut nu mai puțin de 33 de reprezentanții în țara noastră, în nouă orașe, dintre care doar 20 în București, unde fiecare spectacol a fost sold-out de fiecare dată.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.