Kunsthalle Bega prezintă expoziția „Mușchi de fân pe munte de panglici” de Oláh Gyárfás
https://www.ziarulmetropolis.ro/kunsthalle-bega-prezinta-expozitia-mus%cc%a6chi-de-fa%cc%82n-pe-munte-de-panglici-de-olah-gyarfas/

Între 27 noiembrie 2020 şi 24 ianuarie 2021, spaţiul timişorean Kunsthalle Bega găzduieşte expoziţia „Szénaizmok szalaghegyen / Muşchi de fân pe munte de panglici”, semnată de artistul Oláh Gyárfás.

Un articol de Liliana Matei|24 noiembrie 2020

„Gyárfás este o apariție spectaculoasă imposibil de trecut cu vederea, fizic și vestimentar, nefiind deloc conștient de impactul pe care prezența lui îl produce. A fost unul dintre primii artiști la care ne-am gândit pentru spațiul Kunsthalle Bega Box, propunerea lui de a prezenta două creaturi magice, protectoare, perfect sincronizată cu contextul contemporan în care arta se întoarce spre sculptură.” Alina Cristescu

„Mă consider sculptor. Am îndrăznit anul acesta să trec în cealaltă parte a artei, să mă întorc la sculptură. Am observat că nici la piesele vestimentare nu lucrez ca un designer. Mă interesează în primul rând materialul, pe care îl modelez eu înainte ca și lutul sau piatra. Sunt preocupat de compoziția lui, de procesul prin care a devenit țesatură.” Oláh Gyárfás

„Crocote și Leucrocote*1, Szénaizmok și Szalaghegyen2 au blană din solzi și organe de fân la vedere; gât, coadă și piept de lup, spinare de măgar, gură până la urechi și un os neîntrerupt în loc de dinți. Au coarne moi și mobile, ochi la copite, franjuri de capră și labe de câine. Au piele de războinic pansat cu pânză și ar putea imita delicat vocea omenească. Sunt făcute din lemn, pânză de cânepă, făină și fân, quoi de plus doux? (ce ar putea fi mai blând?). Materialitatea lor te împrietenește imediat cu ele. Sunt (animale) de casă.” Dana Diminescu

Deschidere: vineri, 27 noiembrie, între orele 18.00 – 21.00
Program de vizitare: marți – sâmbătă: 12.00 – 18.00

Proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara.

11
/03
/13

Mobilă de artă a devenit un simbol al bunului gust, iar Fabrica de mobilă SIMEX se asigură că fiecare cumpărător poate lua un produs mobilier de artă în casa sa.

04
/03
/13

Ideea în jurul căreia se construiește conceptul ART HUB este aceea de spațiu multifuncțional oferit spre utilizare unui număr mare de persoane din domeniul artelor, managementului cultural, publicității și comunicării. Totodată, ART HUB este locul unde timpul poate fi petrecut în mod creativ și plăcut, un spațiu de întâlnire, lucru sau relaxare destinat oamenilor ce activează în domenii artistice […]

01
/03
/13

Bucureşti, 27 februarie 2013, CREATIVE ARTS (www.creativearts.ro) organizează duminică, 3 martie a.c., începând cu ora 13:00, la Caffé D`Arthé (Bucureşti, Str. Popa Nan, nr. 7) un atelier de personalizat colanţi.  Cu ajutorul trainerilor Creative Arts veţi da un suflu nou ciorapilor şi colanţilor dumneavoastră printr-un atelier. Urban Legs reprezintă cel de-al şaptelea atelier din platforma […]

25
/02
/13

În perioada 20 iunie 2012- 24 februarie 2013, la Muzeul Naṭional de Artã al României a avut loc expoziṭia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX.   Cabinetul de desene şi gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României a prezentat expoziţia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI […]

25
/02
/13

Pânã la data de 26 mai 2013, doritorii vor putea vizita la MNAR expoziṭia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului.   Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului. Expoziţia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a […]

22
/02
/13

În februarie, Muzeul Național de Artă al României reia seria programelor pentru adolescenți cu o serie de întâlniri în expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului, sub semnul poveștilor nebănuite din spatele operelor de artă.   “Realitatea din spatele imaginii”   Exista oare noțiunea de modă acum 500 de ani?  Și daca da, cum foloseau Neagoe Basarab […]