Le Figaro: Cristian Mungiu, un geniu al Carpatilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/le-figaro-cristian-mungiu-un-geniu-al-carpatilor/

Sub titluri ca ‘+După dealuri+: Cristian Mungiu exorcizează România’ (Le Monde), ‘Cristian Mungiu, un geniu al Carpaţilor’ (Le Figaro), ‘Exorcism în stil românesc’ (20minutes) sau ‘Cristian Mungiu oferă o anumită idee despre cinema’ (La Croix), presa franceză scrie în termeni elogioşi despre cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu, ‘După dealuri’. Pelicula a câştigat […]

Un articol de Andrada Văsii|21 noiembrie 2012

Sub titluri ca ‘+După dealuri+: Cristian Mungiu exorcizează România’ (Le Monde), ‘Cristian Mungiu, un geniu al Carpaţilor’ (Le Figaro), ‘Exorcism în stil românesc’ (20minutes) sau ‘Cristian Mungiu oferă o anumită idee despre cinema’ (La Croix), presa franceză scrie în termeni elogioşi despre cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu, ‘După dealuri’. Pelicula a câştigat la ultima ediţie a Festivalului de la Cannes premiul pentru scenariu.

În 2005, la mănăstirea Tanacu, în regiunea cu populaţie extrem de superstiţioasă a Moldovei, o femeie a murit într-un rit de exorcizare, practicat în condiţii neclare. Întreaga ţară a fost atunci impresionată de acest groaznic fapt divers care a devenit treptat un fapt social. Arestat alături de călugăriţele care i-au fost complice, preotul a fost judecat şi în cele din urmă eliberat în 2011 din cauza unui viciu de formă. Cristian Mungiu a găsit în această întâmplare adevărată sursa de inspiraţie pentru un film despre obscurantismul religios şi aberaţiile administrative rămase din vremea lui Ceauşescu, scrie Le Monde. Cel de-al treilea film al regizorului recompensat cu Palme d’Or la Cannes în 2007 pentru ‘4 luni 3 săptămâni 2 zile’, opune o patimă mistică şi o iubire profană, care declanşează o serie de evenimente unde îşi găseşte loc şi supranaturalul, adaugă cotidianul francez.

La 44 de ani, Cristian Mungiu se impune ca mare cineast, un adevărat regizor supradotat, scrie şi Le Figaro. În 2005 l-a întâlnit pe Bertrand Tavernier, care venise în România să turneze ‘Căpitanul Conan’, aminteşte cotidianul francez. ‘Am început ca stagiar şi după trei luni am fost promovat al doilea asistent al regizorului’, spune Mungiu. Tavernier îşi aduce aminte bine de tânărul Mungiu de atunci: ‘Am descoperit la el calităţi remarcabile, energie, amabilitate, povesteşte cineastul. Este singurul din echipa tehnică română care a primit o primă şi care a mers în Franţa la ultimele cinci zile de filmare.’

‘Fiecare film al lui Cristian Mungiu este un şoc, un miracol’, spune Bertand Tavernier, impresionat de ‘După dealuri’. ‘Ai impresia că planul este extinderea personajului, că vine din mişcarea lui interioară şi nu din decizia regizorului’, adaugă cineastul.

Cosmina Stratan şi Cristina Flutur au primit amândouă premiul de interpretare la Cannes pentru rolurile principale din film. Eroinele sunt atât de adevărate, de unice, încât au cucerit publicul de la Cannes.

‘Cinematografia pare inventată pentru Cristian Mungiu. +După dealuri+ este o minune’, mai scrie Le Figaro. ‘Trebuie să faci de toate în viaţă. Ca de exemplu să mergi să vezi un film românesc care durează două ore şi jumătate’, recomandă cotidianul. ‘Filmul său este de o putere rară, de o simplitate fără egal. Acolo unde alţii ar folosi majuscule, el vorbeşte limba lui naturală. Este limba cinematografiei, a inteligenţei, a sensibilităţii’, mai scrie Le Figaro.

De-a lungul celor două ore şi jumătate, filmul pune sub lupă comunitatea, îndeosebi prin intermediul instituţiilor: spitalul în care victima este internată scurt timp, înainte să fie trimisă la mănăstirea în care se amestecă medicină şi superstiţii, orfelinatul din care tinerii trebuie să plece la 18 ani, familia care preia copiii şi închiriază camerele fără să aştepte plecarea definitivă a foştilor chiriaşi, relatează şi cotidianul La Croix.

Este o operă de o mare bogăţie a detaliilor, care oferă o oglindă a României de astăzi, dar şi o reflecţie asupra a ceea ce îi uneşte pe oameni – sau nu îi mai uneşte. ‘Caut întâmplări care permit o abordare pe mai multe paliere. Aceasta permite o dezbatere asupra stării societăţii şi deschide calea unei reflecţii mai complexe. Filmul nu este o critică la adresa bisericii sau a ortodoxiei române, nu judecă şi nu generalizează. Dar permite, de exemplu, abordarea rolului religiei, felul în care valorile sale profunde sunt cu adevărat asimilate – sau nu – de societate’, arată regizorul, citat de La Croix.

Publicaţia 20minutes recomandă şi ea publicului francez să meargă să vadă filmul, creaţie ‘cu calităţi mai mult plastice decât narative’, pentru că Mungiu face ‘cinema de înaltă calitate’. ‘Versiunea sobră a +Exorcistului+ nu are nevoie de efecte speciale pentru a traumatiza spectatorul, pe fondul unei iubiri interzise şi a abuzului de putere. Frumuseţea imponderabilă a imaginilor luate parcă din icoane bucură ochii, dar îngheaţă sângele’, încheie 20minutes.

Sursa: Agerpres

21
/02
/14

Producţiile nipone "Călătorie în trei", "Brave Story", "Soarele apune în districtul 64" şi "Roua cerului" vor fi proiectate la Zilele Filmului Japonez, în perioada 25 - 28 februarie, la Cinemateca Română, sala Jean Georgescu din Bucureşti.

21
/02
/14

O fată se îndepartează de la drumul ei. O mamă tot timpul departe. O bunică decisă să facă ultimul pas. Un lup în căutarea victimei. Un vânător care-şi caută direcţia... Totul ca-ntr-un ring de box. Este vina individului pentru faptele sale? Sau a societăţii care l-a ghidat? ‘dontcrybaby’ - luni 24 februarie, în Club Control.

21
/02
/14

ŞTIAŢI CĂ într-o zi de 21 februarie (1972) a fost lansat romanul Marele singuratic, pentru care Marin Preda a primit premiul Uniunii Scriitorilor? Marele singuratic, care continuă lumea moromeţiană, este romanul fiului, al lui Niculae, în care apare neaşteptat şi tatăl, marele personaj Ilie Moromete. El îşi încheiase istoria în volumul doi al Moromeţilor, dar prezenţa sa devine posibilă prin plasarea peripeţiilor lui Niculae într-un timp anterior morţii tatălui său. Notorietatea lui Preda va atinge apogeul opt ani mai târziu, o dată cu ieşirea de sub tipar a volumului Cel mai iubit dintre pământeni, ultimul său roman, la lansarea căruia, sub asaltul numărului impresionant de admiratori, s-au spart vitrinele librăriei.

21
/02
/14

Caravana Docuart debutează sâmbătă, pe 1 martie, cu o primă oprire în Brașov, la Sala Patria. Vor fi proiectate documentare premiate la a II-a ediție a „București Docuart Fest” 2013, realizări cinematografice ale unor regizori consacrați, dar și documentare studențești menite să să sprijine tinerele talente.

21
/02
/14

Scriitorul Mircea Cărtărescu este invitatul special al primei ediţii a Trialogurilor la ArCub, din 27 februarie, de la ora 20.00. Trialoguri la ArCub reprezintă o nouă provocare urbană, adresată tuturor bucureştenilor dornici de a savura un moment special alături de personalităţi marcante din peisajul cultural românesc.

21
/02
/14

Filmele "Ultimul zburator" şi "Dristor" vor fi proiectate vineri şi sâmbătă, la Cinemateca Union din Bucureşti, în seria de evenimente "Independent Union", un nou concept de proiecţii cu invitaţi, menit să promoveze producţia cinematografică independentă.

20
/02
/14

Vineri, 21 februarie, la ora 18.00, la Librăria Bastilia, din Bucureşti, Adriana Babeţi împreună cu invitaţii săi vor readuce în atenţia publicului poveştile amazoanelor celebre din istorie, cu prilejul lansării volumului Amazoanele. O poveste, apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.

20
/02
/14

ŞTIAŢI CĂ într-o zi de 20 februarie s-a născut Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului Herder? Eugen Barbu, care ar fi împlinit, astăzi, 90 de ani, a scris, printre altele, romanele “Groapa” şi „Principele”. A fost căsătorit cu actrița Marga Barbu pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu haiducii lui Mărgelatu.