Manifestul Partidului Comunist – un material de propagandă cu efect neașteptat
https://www.ziarulmetropolis.ro/manifestul-partidului-comunist-%e2%80%93-un-material-de-propagand%c4%83-cu-efect-nea%c8%99teptat/

CĂRȚI DE NEOCOLIT În 1847, la Londra, s-a publicat un manifest al Ligii comuniştilor, o firavă asociaţie muncitorească internaţională. Până la sfârşitul secolului a cunoscut numeroase ediţii în limbile germană, engleză, franceză, poloneză, flamandă, rusă şi daneză.

Un articol de Georgeta Filitti|18 noiembrie 2018

Autorii lui, Marx și Engels, au cunoscut, mai ales după victoria sistemului preconizat de Manifest în Rusia și apoi în țările satelite acesteia, o notorietate extraordinară.

Comunismul, acea stafie ce bântuia prin Europa, cum fusese denumită de reprezentanții burgheziei, și-a avut suportul teoretic în acest Manifest care proclama ”iminenta și inevitabila pieire a proprietății moderne burgheze”. Autorii vedeau posibilă transformarea proprietății colective primitive din Rusia într-o formă ”superioară” comunistă încât scriau încrezători că ”actuala proprietate în obștii a pământului în Rusia ar putea să fie punctul de plecare al dezvoltării comunismului”.

În 1890, Engels era convins de efectele Manifestului rezumate în cuvintele ”Proletari din toate țările, uniți-vă!”, văzând agitația generală pentru obținerea regimului de muncă de opt ore.

Dar ce cuprindea Manifestul Partidului Comunist?

Cap. I al broșurii, Burghezi și proletari, se deschidea cu definirea societății omenești ca fiind istoria luptei dintre clase. În epoca autorilor Manifestului lucrurile erau limpezi. Taberele dușmane erau explicit conturate: de o parte, burghezia, de alta, proletariatul. Burghezia distrusese sistemul feudal plin de iluzii, religie și politică, înlocuindu-l cu ”un calcul egoist” bazat pe ”exploatare deschisă, nerușinată, directă și brutală”. Astfel ”doctorul, juristul, preotul, poetul, omul de stat” s-au transformat în muncitori salariați. Burghezia a antrenat în civilizație ”toate națiunile, până și pe cele mai barbare”, ”a pus satul sub stăpânirea orașului”, a aglomerat populația, a concentrat mijloacele de producție, s-a născut concurența – toate generând centralizare politică.

Proletarii se opun acestui sistem, se organizează dar se și dezbină datorită concurenței dintre muncitorii înșiși. Totuși ei rămân singura forță ce se împotrivește eficient burgheziei. Căci micul industriaș, micul negustor, meșteșugarul, țăranul rămân conservatori, reacționari. Ei atrag lumpenproletariatul, ”acest putregai pasiv al păturilor celor mai de jos ale vechii societăți”, după definiția lui Marx și Engels. Doar că, încrezători în materializarea teoriei lor, cei doi corifei susțineau că dezvoltarea marii industrii înseamnă sfârșitul burgheziei, groparul ei fiind proletariatul.

Al doilea capitol, Proletari și comuniști, face elogiul celor din urmă, căci reprezintă interesele mișcării muncitorești ”în totalitatea ei”. Ei nu apără proprietatea privată deoarece aceasta aparține doar burgheziei. Comuniștii pledează pentru munca salarială în măsură ”să reproducă existența imediată”.

Familia, în forma ”burgheză” este vestejită de comuniști pentru că se întemeiază doar ”pe capital, pe câștigul privat, pe comunizarea nemărturisită a femeii”. La fel patria, deoarece muncitorii nu au așa ceva. Ei trebuie să cucerească în primul rând puterea politică, să se ridice ”la rangul de clasă conducătoare a națiunii” și în felul acesta să formeze patria după principii comuniste. Aceste interpretări erau necesare fiindcă ”revoluția comunistă însemna ruptura cea mai radicală cu ideile tradiționale”.

Domnia proletariatului urma să se realizeze ”prin smulgerea pas cu pas din mâna burgheziei a întregului capital”, pentru centralizarea tuturor mijloacelor de producție la stat, adică la îndemâna proletariatului organizat drept clasă stăpânitoare și pentru a mări cât mai repede masa forțelor de producție.

Materializarea acestui proiect se făcea după următorul decalog:

1.Exproprierea proprietății funciare și folosirea rentei pentru acoperirea cheltuielilor statului
2. Impozitare progresivă
3. Anularea dreptului de moștenire
4. Confiscarea proprietății emigranților și a rebelilor
5. Concentrarea creditului în mâinile statului prin întemeierea unei bănci naționale cu capital de stat și monopol exclusiv
6. Concentrarea mijloacelor de transport în mâna statului
7. Sporirea numărului fabricilor de stat, desțelenirea masivă a pământului
8. Obligativitatea muncii, în primul rând organizarea de ”armate industriale” pentru agricultură
9. Unirea muncii agricole cu cea industrială pentru anularea deosebirii dintre sat și oraș
10. Educație publică și gratuită și îmbinarea ei cu producția materială.

Ideile avansate de Manifestul Partidului Comunist au prins corp în mai multe țări ale lumii, între care și România. Aici singura consolare rămâne azi un proverb din atât de expresiva și bogata noastră paremiologie: Un nebun aruncă o piatră în apă și o sută de înțelepți se chinuie s-o scoată…



12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

28
/02
/24

Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), lansează astăzi cartea Anatomia traumei. Cum să ai o viață mai bună când sufletul te doare, publicată la editura Bookzone. Rezultatul a peste 25 de ani de studiu, practică și cercetare în domeniul psihotraumatologiei, cartea oferă o perspectivă completă asupra impactului traumei în viețile noastre, dar și asupra modalităților de recuperare post-traumatică.

28
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 28 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Numărul 2 de David Foenkinos – recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Iulianei Glăvan – ce aduce în prim-plan povestea unui destin atipic, a celui care a pierdut rolul lui Harry Potter în una dintre cele mai celebre ecranizări din toate timpurile. Este posibil ca un eșec să devină o sursă de putere? Romanul scriitorului francez oferă în locul unui răspuns o minunată parabolă despre virtuțile reconstruirii sinelui.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.