Marcel Proust, pe pelicula unui film din anul 1904
https://www.ziarulmetropolis.ro/marcel-proust-pe-pelicula-unui-film-din-anul-1904/

Profesorul universitar Jean-Pierre Sirois-Trahan a descoperit în arhivele Centrului Naţional al Cinematografiei din Canada un film alb-negru care l-ar reprezenta pe scriitorul francez Marcel Proust, literatul considerând că montajul este singurul existent care îl înfăţişează pe scriitor.

Un articol de Petre Ivan|20 februarie 2017

(Marcel Proust, pe pelicula unui film din anul 1904). Descoperit în arhivele Centrului Naţional al Cinematografiei din Paris (Arhiva Bois-d’Arcy), filmul alb-negru, mut, numărul 41453, se intitulează „Filmul familiei Greffulhe: Căsătoria lui d’Armand de Guiche şi Elaine Greffulhe” şi nu are un realizator cunoscut.

Montajul surprinde invitaţii la o nuntă, printre aceştia numărându-se şi un bărbat cam la 30 de ani cu o mustaţă îngrijită, purtând melon şi un costum formal gri, coborând scările neînsoţit, deşi mare parte dintre invitaţi sunt cupluri.

Profesorul de la Universitatea Laval din Quebec, Jean-Pierre Sirois-Trahan, consideră că respectivul film ar putea conţine singurul film existent în care apare scriitorul francez.

Sirois-Trahan afirmă că filmul reprezintă căsătoria dintre Élaine Greffulhe, fiica Contesei de Greffulhe, care era una dintre cele mai apropiate prietene ale lui Proust şi principala sursă de inspiraţie pentru personajul Oriane de Guermantes din „À La Recherche du Temps Perdu”.

În studiul său publicat în revista franceză, „Revue d’études proustiennes”, profesorul Jean-Pierre Sirois-Trahan arată că monajul alb-negru a fost înregistrat pe 14 noiembrie, 1904 (cu nouă ani înainte, Proust îşi publica primul său volum din romanul-fluviu, „À la recherche du temps perdu/ În căutarea timpului pierdut”). Imaginile îl surprind pe Proust coborând scările la nunta cuplului de aristocraţi.

Proust a murit in 1922 la vârsta de 51 de ani. Cea mai cunoscută operă a sa, „În căutarea timpului pierdut”, a fost publicată în şapte părţi între 1913-1927.

În respectivul montaj, scriitorul Marcel Proust poate fi văzut la secunda 37-28. Este îmbrăcat mai puţin formal decât celelalte personaje surprinde, (în gri-perlat, nu în negru), aristocraţi diverşi fiind prezenţi la ceremonie.

Foto: Marcel Proust – facebook

01
/08
/15

Humanitas Multimedia vă invită marți, 4 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiți audiobookul verii: ,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuția la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell. 

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.