Memoria culturală. Zece povești inedite, cu Eminescu, Brâncuși, Caragiale și Enescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/memoria-culturala-zece-povesti-inedite-cu-eminescu-brancusi-caragiale-si-enescu/

Ziarul Metropolis vă invită să citiţi zece articole pline de amănunte inedite despre cele mai importante personalităţi culturale din România.

Un articol de Ziarul Metropolis|18 aprilie 2015

1. Cum arăta o şedinţă de redacţie cu Eminescu şi Caragiale?

Cum se desfăşura o şedinţă de redacţie la ziarul Timpul, la sfârşitul secolului al XIX-lea? Eminescu şi Caragiale au fost colegi în redacţia publicaţiei.

tim1

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

2. Viața lui Constantin Brâncuşi: de la spălător de vase la Paris, la Coloana Infinitului

I-aţi văzut „Coloana infinitului”, „Poarta sărutului”, „Pasărea măiastră”. Dar ştiaţi că Brâncuşi era şi un foarte bun povestitor? Conversaţiile sale cu ucenicii şi cu prietenii surprind teme variate: de la arta lui Michelangelo şi satul românesc, la vinul de Drăgăşani, femei şi biserică.

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

3. Sergiu Celibidache – povestea unui fenomen muzical

Un student la Politehnica din Bucureşti, sărac şi slobod la vorbă, care-şi câştiga pâinea ca pianist într-o şcoală de dans, a devenit la jumătatea secolului trecut unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori ai lumii. Îl chema Sergiu Celibidache.

Sergiu Celibidache

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

4. George Enescu: primul text pe care l-a scris în presa românească

George Enescu a acordat zeci de interviuri de-a lungul vieţii, dar a şi scris câteva texte, în limba română şi în limba franceză. Ziarul Metropolis vă prezintă primul articol scris de George Enescu şi publicat în revista „Făt-Frumos“, la 1 septembrie 1915.

George Enescu

Click pe imagine pentru a citit articolul complet!

5. Ultimele ore din viaţa lui I. L. Caragiale

I. L. Caragiale s-a stins din viaţă pe 9 iunie 1912, în exil, la Berlin. Ziarul Metropolis reconstituie, din documentele epocii, atmosfera din preajma morţii celui mai mare dramaturg pe care l-a dat România.

Caragiale

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

6. Constantin Tănase: „Toată viaţa mea m-am ferit de onoruri”

A jucat în comedii, drame, operetă, dar popularitatea şi-a cucerit-o în teatrul de revistă. Când a devenit cunoscut, Constantin Tănase era atât de bogat încât şi-a permis să facă spectacole din banii proprii şi să aducă vedete internaţionale în spectacolele sale.

constantin tanase

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

7. Eminescu – între patima discuţiilor şi cea a tutunului

Cum arăta viaţa de zi cu zi a lui Mihai Eminescu, îmbibată în cafea neagră, cu nopţi petrecute ,,în nedormire” şi cu discuţii interminabile cu prietenii? Ne-o spun chiar contemporanii lui.

eminescu

Click pe imagine pentru a citi articolul integral

8. Ștefan Iordache. Zece secrete pe care le-a aflat într-o viaţă

Ştefan Iordache a trecut prin viaţă muncind, iubind şi gustând din plin singurătatea în faţa unui pahar cu vin. A aflat ce trebuie să facă pentru a fi fericit şi de ce mai e nevoie pentru a fi complet.

Stefan Iordache

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

9. Scrisoarea pe care Horațiu Mălăele n-a mai apucat să i-o trimită lui Ceaușescu

În vara anului 1989, Horaţiu Mălăele se hotărâse să-şi ia familia şi să fugă în străinătate, departe de regimul Ceausescu. Cu o ironie usturătoare, actorul aşterne pe hârtie o scrisoare adresată “celui mai iubit fiu al poporului” şi “savantei de largă recunoaştere internaţională”.

horatiu-malaele-540062l

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

10. Veronica Micle şi o iubire secretă: Caragiale. Eminescu, despre Nenea Iancu: „Canalia“!

„Iubirea bărbaţilor e o dorinţă ascunsă de a poseda femeia, de a-i banaliza sentimentele, de a face din ea o perversă“, spunea Veronica Micle, cea care a iubit în viaţă doi bărbaţi celebri: pe Caragiale şi pe Eminescu.

tim

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

 

28
/05
/18

Strada Mătăsari este cunoscută în capitală ca fiind strada unde prostituatele ieșeau „la lucru” pe înserat. Ideea festivalului Femei pe Mătăsari, fondat de Iulian Văcărean, a fost să facă această stradă cunoscută pentru lucruri mult mai pozitive, să invite femei și bărbați, organizații, să-și prezinte ideile și să le dea oamenilor ceva creativ în schimbul unei imagini de „strada unde totul este pierdut”.

25
/05
/18

Artistul român Hamid-Nicola Katrib își va împărtăși una dintre viziunile sale asupra artei moderne într-un cadru urban, părăsit și uitat de timp, care va anima locația într-o viziune suprarealistă plină de emoții. Amprenta artistului, atent conturată în Big Bang - vernisajul pe care îl pregătește pentru data de 7 iunie 2018, se va reflecta în 11 tablouri suprarealiste pictate de acesta în ulei, însă vedeta serii va fi instalația denumită „The End”.

24
/05
/18

Pe durata Festivalului Internaţional de Film Transilvania (25 mai - 3 iunie), Ziarul Metropolis vă va ține la curent cu cele mai importante evenimente de la Cluj.

22
/05
/18

Între 20 și 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitația POINT, peste 30 de creatori și artiști români și internaționali au ținut workshopuri, conferințe, performance-uri.

18
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 630 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Cozia, construită pe vremea lui Mircea cel Bătrân, la îndemnul Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, duhovnic al lui Mircea „întru cele Dumnezeieşti”. La Mănăstirea Cozia a luat fiinţă prima şcoală de copişti şi caligrafi din Ţara Românească şi tot acolo a trăit şi primul imnograf român, Filotei, mare logofăt al Țării Românești.

17
/05
/18

Joi, 17 iunie, în ziua Înălțării Domnului, România va sărbători și Ziua Eroilor. Cu această ocazie, vor fi organizate 172 de evenimente-sincron în diferite comunități (sate, comune, orașe, consilii județene, școli, licee, muzee, biblioteci, universități, asociații culturale și sociale, teatre, mănăstiri) din România și din Republica Moldova, având ca scop omagierea eroilor veterani și a foștilor deținuți politici, care au contribuit prin sacrificiul lor la crearea și menținerea României pentru noi, cei de astăzi, și pentru generațiile următoare.

16
/05
/18

În seara de 19 mai, cu ocazia celei de-a 14-a ediţii a evenimentului "Noaptea Muzeelor", publicul din întreaga ţară va avea posibilitatea de a vizita aproximativ 180 de muzee şi de a beneficia de pe urma unor activităţi culturale şi curatoriale propuse de peste 40 de prieteni ai muzeelor.

15
/05
/18

One Night Gallery, cea mai inovatoare galerie de artă vizuală din România, se extinde pentru cea de-a cincea ediție cu o expoziție intinerantă în care arta vine mai aproape de spectatori, într-o experienţă multisenzorială care foloseşte realitatea virtuală, realitatea augmentată și videomappingul. Pe data de 19 mai, Samsung aduce One Night Gallery la Teatrul Odeon, iar lucrările artistei Raluca Băraru vor transforma spațiul din Calea Victoriei 40, pentru o noapte, într-o scenă care se va remarca printr-un ludic noir, specific personajelor create de ea.

12
/05
/18

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă în colaborare cu Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO vă invită la vernisajul expoziției „Pictori comentaţi de Petre Oprea”, deschisă în perioadă 15 mai – 13 iunie la Muzeul Colecțiilor de Artă.

11
/05
/18

"După ce am fotografiat timp de doi ani distrugerea arhitecturală din epoca Ceaușescu, am decis să relatez fotografic viața de zi cu zi a oamenilor.", spunea, în urmă cu 5 ani, într-un reportaj BBC Andrei Pandele, fotograful (şi arhitectul) care a surprins, începând din 1970, România în vremea opresiunii comuniste.

08
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 115 ani de la moartea unuia dintre cei mai talentaţi, influenţi şi interesanţi artişti ai secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2015, tabloul său “Nafea Faa Ipoipo?" ("Când te vei căsători?"), realizat în anul 1892, devenea cea mai scumpă operă de artă din istorie, după ce era achiziționat pentru suma de 300 de milioane de dolari. Recordul lui Gauguin a rezistat doar un an și jumătate, până în noiembrie 2017, când “Salvator Mundi”, pictura atribuită lui Leonardo da Vinci, era cumpărată cu 450,3 milioane de dolari.