-->

Metamorfoze la malul mării, la cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional de Teatru “Miturile cetății”
https://www.ziarulmetropolis.ro/metamorfoze-la-malul-marii-la-cea-de-a-doua-editie-a-festivalului-international-de-teatru-miturile-cetatii/

Anul 2017, anul metamorfozelor Festivalului Internaţional de Teatru „Miturile cetăţii”, coincide cu anul în care se împlinesc 2000 mii de ani de la moartea poetului Ovidiu. Început cu un an în urmă, festivalul continuă periplu prin mitologiile clasice, ajungând în acest an la douăzeci de trupe invitate şi artişti care au performat în şase spaţii de joc, timp de nouă zile, în perioada 19 – 27 iunie.

Un articol de Georgiana Ene|1 august 2017

Organizat la inițiativa directorului Teatrului de Stat Constanța, Dana Dumitrescu, cu sprijinul Consiliulului Local, Festivalul se află de fapt la cea de-a patra ediție, dacă sunt luate în calcul și “Serile de teatru antic” din 1978 și 1981.

Spectacolele au fost găzduite de spațiile tradiționale: Teatrul de Stat Constanța și Sala Elpis a Teatrului pentru Copii și Tineret „Căluțul de mare”,  cât și neconvenționale ca Sala pictată şi împrejurimile Edificiului Roman cu Mozaic, pusă la dispoziție de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie sau Piața Ovidiu.

Miturile și visul hippie al luiShakespeare

Fie că au fost parte din acțiune alături de actori, fie simpli spectatori, copii și adulți ,deopotrivă, au stat cu sufletul la gură la ingenioasa montare“Pericle” a Teatrului Sabac din Serbia. De un real succes s-a bucurat și Teatrul Național din Chișinău „Eugen Ionesco” prin inspirata montare“Falstaff”, precum și“Pyramus & Thisbe 4 You”semnat Alexandru Dabija, spectacol care duce visul Shakespearean în patru ipostaze diferite, alăturându-se astfel, acelora de la malul mării.

Vivladi si anotimpurile – Gigi Caciuleanu

Îndemnând publicul să danseze și să viseze hippie, Teatrul „Fani Tardini” din Galaţi a încântat publicul cu o montare inteligentă, într-o cheie regizorală modernă, o parodie subtilă, deloc vulgară, în regia tânărului regizor Eugen Gyemnat, care nu s-a dezis nici de această data și a încheiat magistral spectacolul.

Ovidiu, file dinpoveste

Respectând tema ediției din acest an a Festivalului, „Metamorfozele” ovidiene în versiunea Teatrului Astragali din Lecce, Italia, a exploatat mitul femeilor care sărbătoresc viața, își ridiculizează torționarii și exaltă valorile omenești, ale compasinuii și solidarității, în fața violenței care dezbină. Trupa italiană a profitat din plin de spațiile de joc și a condus spectatorii într-o impresionantă și minunată călătorie ,într-un spectacol unic. Acesta a fost urmat de două reprezentații a variantei „Metamorfoze” semnată de Silviu Purcărete a Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu.

De la vis, la Zorba și la muzică

Bulgarii de la Teatrul Dramatic „Jordan Jovkov”, din Dobrici, l-au adus pe scenă pe miticul Zorba, reprezentând aspiraţia spre libertate a omului, completat de un Zorba altfel care trăiește în fiecare din noi, în spectacolul Teatrului Municipal Baia Mare, “Zorba’s Dionysos” regizat de Marcel Țop.

Periplul în mitologie nu ar fi fost cu-adevărat regal dacă nu ar fi fost însoțit de muzică, dans și semnat de Gigi Căciuleanu. Spectacolul coregrafic cu efecte imediate asupra spectatorului a relevat ideea că oamenii au atâtea anotimpuri, câte clipe au. Acesta i-a făcut pe actorii Teatrulu iNaţional din TârguMureş să danseze pe “Anotimpurile lui Vivaldi” potențând dramatismul acțiunii, iar pe spectatori să mediteze la viață și moarte sau la bine și rău.

Mituri contemporane și utopii

Dacă“Fedra, ultimul dans pus” îns cenă de Compania Underground Sugar din Nogent – sur –  Marne, din Franța a adus în fața publicului povestea tragică a femeii care nu rezistă dragostei vinovate, unde actorii și dansatorii francezi au reinventat mitul acesteia, într-un registru contemporan, Teatrul“Trap Door” din Chicago a venit la Constanţa cu o piesă a dramaturgului Matei Vişniec, având-o în distribuţie pe actriţa româncă Simina Contraş, stabilită în SUA de şase ani. O montare inspirată și modernă, cu succes la public, care a pus în discuție delirul uneisocietăți totalitare bazate pe o utopie.

Fedra – Compania Underground Sugar

Rămânând în sfera mitului contemporan, spectacolul“Oleanna” al Teatrului“Jean Bart” din Tulcea a a dus spectatorii într-un cadru real, înintimitatea relației, deloc comodă,profesor-student. Irina și Cristi Naum, într-un recital exceptional semnat Vlad Cristache, reușesc sau nu să dărâme mituls ocietății, dar cu siguranță ridică problem eserioase ale acestei relații.

Momente colaterale

Pe lângă minunatele clipe de teatru trăite intens la malul mării, festivalul a asigurat participanților și momente strâns legate de comemorarea poetului Ovidiu: două lansări de carte – una dedicată actriţei Ileana Ploscaru, cealaltă, un volum de amintiri al regizorului multipremiat Alexander Hausvater, care va monta în curând la Teatrul de Stat Constanţa.

Al treilea eveniment a fost un colocviu dedicat poetului Ovidiu, sărbătorit anul acesta, la 2000 de ani de la moartea sa la Tomis. Colocviul a fost organizat de Teatrul de Stat Constanța în parteneriat cu Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța (care a și găzduit evenimentul), Facultatea de Litere a Universității „Ovidius”, Biblioteca Județeană „I.N. Roman”. Cum întregul festival a fost dedicat acestuia, un moment foarte important fiind coproducţia Teatrului de Stat Constanţa cu Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, recitalul, de o forță creativă surprinzătoare, al actorului Emil Boroghină din poemele scrise la Tomis de poetul exilat.

Festivalul Internațional de Teatru „Miturile cetății” este o celebrare a tradiției teatrale pe aceste meleaguri, făcând arc peste timp cu antichitatea. Este  un fapt dovedit că aici, în Dobrogea, la Pontul Euxin se juca teatru încă de acum două milenii. Dovada este pe frontispiciului: această mască teatrală și altele similare, care erau folosite și ca ornamente în caseleoamenilor, au fost descoperite prin anii 60, la Mangalia, în ruinele unui antic atelier de ceramică, dovadă că exista de acum două mii de ani o industrie în jurul spectacolelorde teatru.  [Dana Dumitrescu, Director Teatrul de Stat Constanța.]

Foto: Miturile cetății – facebook

27
/02
/26

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

26
/02
/26

Teatrul Metropolis are două nominalizări importante la Gala Premiilor UNITER din acest an: Cătălina Mihai, la categoria 𝐂𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧𝐚̆ 𝐚𝐜𝐭𝐫𝐢𝐭̧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐫𝐨𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥 pentru rolul 𝐽𝑎𝑛𝑖𝑠 și Ştefan Iancu la categoria 𝐂𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧 𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐫𝐨𝐥 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐚𝐫, pentru rolul 𝐴𝑟𝑡𝑖, din spectacolul „𝐂𝐥𝐮𝐛 𝟐𝟕” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ştefana.

26
/02
/26

Filmul o are în centru pe Lucia (Marina Palii), un personaj feminin complex, prins între rolurile de soție și mamă și o nevoie acută de libertate. O „vacanță de vis” la Krapets alături de familie și prieteni devine terenul acestei confruntări, care scoate la suprafață greșeli ale trecutului, frustrări reprimate și tot felul de dezechilibre de putere.

25
/02
/26

„De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații nevoite să se descurce singură, surprinzând fragilitatea emoțională, nevoia de apartenență și solidaritatea care se naște între tineri lăsați să-și construiască propriile repere într-un context marcat de absența adulților.

25
/02
/26

Republica Moldova participă pentru prima dată oficial, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ministerului Afacerilor Externe, la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia cu proiectul În a mia și a doua noapte, realizat de artistul Pavel Brăila (Republica Moldova) și curatoriat de Adelina Luft (România).

25
/02
/26

Vernisajul va avea loc joi, 26 februarie, de la ora 18:00, la sediul galeriei din Piața Amzei 13, București. Expoziția poate fi vizitată până pe 4 aprilie 2026, de miercuri până vineri între orele 16:00 – 20:00, iar sâmbătă între 14:00 – 20:00.

25
/02
/26

KineDok – rețeaua europeană care aduce documentare creative în spații alternative – continuă în următoarele săptămâni, cu proiecții în toată țara. În București ne reîntâlnim cu două filme despre provocările pe care le navighează adolescenții, la Seneca Anticafe și Centrul Ceh.

19
/02
/26

Ziua Națională Constantin Brâncuși este sărbătorită anual pe 19 februarie, marcând nașterea sculptorului, cu 150 de ani în urmă, la Hobița. Anul 2026 a fost declarat Anul Constantin Brâncuși și este marcat de Institutul Cultural Român și reprezentanțele sale din străinătate printr-o serie extinsă de expoziții, conferințe, evenimente multimedia, concerte, spectacole de teatru și intervenții artistice.

19
/02
/26

Marți, 24 februarie, vor fi prezenți la București pentru o serie de acțiuni Mariann Le-winsky și Karl Wratschko, doi dintre cei mai mari specialiști în cinema mut și timpu-riu, curatori, cineaști și experți în arhive audiovizuale. Evenimentul este organizat de UNATC „I. L. Caragiale” din București și Institutul Italian de Cultură din București.

19
/02
/26

Programul Salon des Refusés, dedicat filmelor valoroase rămase în afara circuitului tradițional de distribuție, își găsește o nouă casă la Apollo111 Cinema, unde va continua, în același format curatorial, să aducă în fața cinefililor din București titluri esențiale ale cinemaului de autor contemporan.

17
/02
/26

Vineri, 20 februarie 2026 (de la 19.00), aveți ocazia de a asculta la Sala Radio lucrarea ce a deschis toamna trecută Festivalul Internațional „George Enescu”: Concertul în re minor pentru vioară și orchestră semnat de Aram Haciaturian – în interpretarea solistică a unei invitate extraordinare: violonista Alexandra Conunova.

17
/02
/26

Scriitorul Mircea Cărtărescu va participa la Stockholm, pe 19 și 20 februarie 2026, la două evenimente de lansare a volumului Theodoros, publicat în limba suedeză, în traducerea lui Inger Johansson, de prestigioasa editură Albert Bonniers Förlag. Volumul în limba suedeză a apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Translation and Publication Support Programme (TPS).

13
/02
/26

În Anul Constantin Brâncuși (instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului), Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și Artmark lansează proiectul cultural „Tu ești Brâncuși!”: o intervenție artistică ce recreează celebra „Poartă a Sărutului” la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță.

13
/02
/26

Din 2002, Campania Națională „Artiștii pentru Artiști” a devenit un simbol al solidarității în comunitatea teatrală românească, un apel la unitatea de breaslă, marcând luna martie ca un moment al legăturii umane autentice între cei care dau viață teatrului. Artistul Dragoș Buhagiar a transformat în mod emblematic această idee prin imaginea mâinilor împletite, simbol al protecției și sprijinului reciproc.