-->

Mircea Albulescu la 80 de ani – O excelență a teatrului și filmului românesc
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-albulescu-la-80-de-ani-o-excelenta-a-teatrului-si-filmului-romanesc/

Universitatea Naţionala de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” şi Uniunea Cineaştilor din România îl sărbătoresc pe marele actor şi profesor Mircea Albulescu, o excelenţă a teatrului şi filmului românesc, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani.

Un articol de Petre Ivan|2 octombrie 2014

Evenimentul se desfășoară sâmbătă, 4 octombrie, ora 11:00, în sala Ileana Berlogea (UNATC I.L. Caragiale, str. Matei Voievod 75-77, București).

Din program fac parte: vizionarea filmului omagial „Mircea Albulescu 80. O excelență a teatrului și filmului românesc” (durata: 30 de minute) şi Laudatio susţinut de rectorul Adrian Titieni şi Laurențiu Damian.

Mircea Albulescu este unul dintre cei mai mari actori români, profesor universitar (Doctor în Arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor.

A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București. Dintre acestea amintim: Livada de vişini de A.P. Cehov regia F. Alexa; Danton de Camil Petrescu, regia H. Popescu; Richard al III-lea de W, Shakespeare, regia H. Popescu; O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia A. Tocilescu; Molto, Gran’ impressione de C.Caragiale, regia H. Tudor; Trilogia Răului dupa B. Zilber, regia Mihai Măniuţiu, Bădăranii de C. Goldoni, regia D. Tudor; Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri, regia D. Tudor.

A interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l consideră cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit și

Mircea Albulescu, 80

Mircea Albulescu, 80

subiectul tezei sale de doctorat.

Peste 70 de filme

Mircea Albulescu a jucat și în peste 70 de filme, multe din acestea în regia lui Sergiu Nicolaescu (Dacii, 1967, Mihai Viteazul, 1970, Zile Fierbinți, 1975, Revanșa, 1978, Pentru Patrie, 1978, Nea Marin Miliardar, 1979, Mihail, câine de circ, 1979, Capcana Mercenarilor, 1980, Wilhelm Cuceritorul, 1982, Viraj periculos, 1983, Ziua Z, 1985, Noi, cei din linia întâi, 1986) și aproape toate filmele lui Mircea Veroiu (Somnul Insulei, 1994, Semnul șarpelui, 1981, Mania, 1977, Șapte zile, 1973, Scrisorile prietenului, 1997, Dincolo de pod, 1976, Artista, dolarii și ardelenii, 1980, Craii de Curtea Veche, 1995).

A avut roluri importante în filme regizate de: Francis Ford Coppola (Youth Without Youth, 2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un război atât de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul și sălbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Ediție Specială, 1980), Alexa Visarion (Înghițitorul de săbii, 1981), Nicolae Mărgineanu (Flăcări pe comori, 1987), Un om în Loden, 1979), Nicolae Breban (Printre colinele verzi, 1971), Dinu Tănase (La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Brațele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan (Totul se plătește, 1986, Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989).

Autor al unor volume de versuri: „Vizite”, „Pajura singurătăți”, „Fluture în lesă de aur”, „Clanțe”, „Ultimele noduri” și proză: „Bilete de favoare”, „Baraka” și „Bazar sentimental”.

Este membru al Uniunii Ziariștilor și doctor în arte. Timp de doi ani (30 dec. 1992 – 04 aprilie 1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii. A primit Ordinul Meritul Cultural și Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor.

În perioada 1985-2005, a fost profesor la Universitatea Națională Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.

Din anul 2011 are o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, alături de alte personalități ale vieții artistice românești.

Foto: Mircea Albulescu – unatc.ro

17
/12
/25

„Still Nia”, regizat de Paula Oneț, este un film-portret profund personal, un film-călătorie în teritoriul fragil al memoriei corporale. Între documentar și poezie vizuală, filmul își găsește forța în povestea Ștefaniei – Nia, numele de alint pe care părinții i l-au dat în copilărie –, care începe să-și deschidă trecutul ca pe o rană veche, dar încă vie.

25
/11
/25

Institutul Cultural Român de la Londra se alătură Festivalului de Film Românesc din Regatul Unit, un demers care reafirmă vizibilitatea cinematografiei românești în spațiul cultural britanic. Ediția de anul acesta se va desfășura între 27 noiembrie și 1 decembrie 2025, la Londra și Colchester, într-un cadru simbolic, apropiat Zilei Naționale a României. Ediția de la Londra și Colchester onorează moștenirea culturală lăsată de inițiatoarea festivalului, Ramona Mitrică.

25
/11
/25

Transilvania Film anunță lansarea în cinematografe a filmului Sirāt, regizat de Oliver Laxe și distins cu Premiul Juriului la Cannes 2025. Primit cu entuziasm de criticii și spectatorii din toată lumea, filmul este și propunerea Spaniei la Oscarurile din 2026 pentru categoria „Cel mai bun film internațional”.

31
/10
/25

O Românie săracă, gri, needucată, cu oameni triști, chinuiți, lipsiți de perspective, o Românie întunecată, cu case dărăpănate și camere urâte și reci, o Românie pe care, deși e absolut reală, ne place mai degrabă s-o ignorăm, să ne prefacem că nu există...

23
/10
/25

De 16 ani, Les Films de Cannes à Bucarest aduce filmele care au impresionat pe Croazetă — acelea care te fac să gândești, să simți și, uneori, să-ți schimbi felul în care privești lumea.

21
/10
/25

Ambasada Peru în România și Institutul Cervantes din București organizează o serie de patru proiecții de filme peruane – o proiecție pe săptămână, joia, începând cu 23 octombrie. Evenimentul se înscrie în demersul de promovare a culturii și artei peruane, care a debutat cu expoziția Migrantes/Migranți de Issa Watanabe, una dintre cele mai renumite ilustratoare peruane, expoziție deschisă până pe 13 decembrie, la Institutul Cervantes din București.

19
/09
/25

La Animest.20 călătoria continuă și după lăsarea întunericului! Cu o hartă trasată de animații nonconformiste și experiențe intense, evenimentele speciale din program invită publicul într-o serie de nopți urbane pline de surprize. Fiecare proiecție este o destinație în sine, un maraton de senzații tari care te poartă dincolo de granițele convenționalului și transformă cinematograful într-un loc al bizareriilor, al pasiunii și al fanteziilor dezlănțuite.