Pianistul şi compozitorul Havasi s-a obişnuit să aibă concertele sold-out la revenirile sale în România. Nici de data aceasta nu s-a abătut de la regulă. Cel mai rapid pianist din lume, cel care a atins de 498 de ori într-un minut aceeaşi clapă a instrumentului, a ajuns rapid şi la sufletul spectatorilor români care l-au aplaudat aseară la Sala Palatului.
Un articol de Petre Ivan|23 noiembrie 2016
A avut-o alături de el, pe scenă, pe Lisa Gerrard, solista de origine australiană cunoscută pentru interpretarea cântecului obsedant de pe coloana sonoră a filmului „Gladiatorul“. (în videoul de mai jos, Lisa Gerrard interpretează o compoziţie a lui Havasi în concert la Carnegie Hall – momentul a fost reprodus aseară şi pe scena din România). A mai avut alături de el şi alţi artişti care i-au pus şi mai mult în valoare pianul: un toboşar, o orchestră de coarde, violoncelişti, dansatori.
Toate acestea, combinate cu un foarte alert spectacol de lumini, au făcut din show-ul pianistului maghiar în vârstă de 41 de ani un eveniment memorabil, nici elitist, dar nici comercial, ci o îmbinare a celor două nuanţe. Havasi a transformat pianul într-un instrument cool, pentru generaţia Youtube/Smartphone, dar a căutat şi un echilibru, punându-l în valoare şi prin piese abordate într-o manieră mai apropiată de zona clasică.
Havasi, la Sala Palatului. Fotografii de Laura Dobre
Dacă vă plac melodiile din trailerele americane, atunci şi concertul lui Havasi v-ar fi plăcut. De data asta, coloana sonoră a fost pentru filmul vieţii lui Havasi, care a mărturisit pe scenă că tot ce îl înconjoară îl inspiră: familia lui, prietenii, copilăria, oraşele prin care călătoreşte, oamenii pe care îi cunoaşte.
Iar în filmul vieţii lui Balázs Havasi – pus pe note şi sugerat prin proiecţii video – sunt copaci înfloriţi, oameni care modelează realitatea după bunul lor plac creator, înotând prin asfalt, dacă au chef, în filmul lui Havasi mai sunt familia lui, cei doi copii, amintirea prieteniei cu un toboşar şi îndrăgosteala împărţită pentru aceeaşi fată, în muzica lui sunt folclorul unguresc, beatbox-ul, rockul, albul şi negrul de pe clape, munţii care îşi fac loc printre nori, caii care aleargă liberi prin iarbă.
În muzica lui e tehnică, e muncă, e compoziţie originală, e pasiune, e zâmbet. Şi confetti. Muzica vieţii lui Havasi poate fi şi muzica vieţii tale, pare să fi spus pianistul de pe scaunul Bösendorfer-ului lui de concert. Poate fi, dacă nu e deja…
