„Naționalul timișorean construiește astăzi un teatru pentru mâine, pentru generația viitoare” – Ada Hausvater
https://www.ziarulmetropolis.ro/nationalul-timisorean-construieste-astazi-un-teatru-pentru-maine-pentru-generatia-viitoare-ada-hausvater/

Teatrul Naţional din Timişoara deschide drumuri. Face parte din istoria lui, din destinul lui. Aşa cum România modernă va trebui să îşi asume momentul în care actorii Naţionalului au oprit spectacolul de pe scenă şi le-au deschis revoluţionarilor strânşi în Piaţa Victoriei, în 16 decembrie 1989, porţile Teatrului în numele libertăţii şi al adevărului, schimbând istoria, tot aşa, în acelaşi spirit, urmându-şi rostul şi rolul său de creator de spectacole, dar urmărind excelenţa, profesionalismul, Teatrul Naţional deschide drumuri în direcţia civismului, a determinării, a umanităţii în toate aspectele pe care le reuneşte acest concept.

Un articol de Petre Ivan|5 iulie 2022

Cu mijloacele artei sale, Teatrul Național oferă în acest fel un contur identitar înalt Timișoarei, în dimensiunea ei națională și europeană, respectându-i și punându-i în valoare aparentele paradoxuri care dau unicitate orașului. În mijlocul Parcului Civic, Sala 2 a Teatrului Național din Timișoara coagulează toate aceste trăsături, ceea ce face din ea punctul zero pentru o Capitală Europeană a Teatrului și inima Capitalei Europene a Culturii – Timișoara 2023.

Parte din Bastionul Theresia, a cărui construcție a început în 1732, clădirea din mijlocul a ceea ce urma să devină două secole mai târziu Parcul Civic a fost ridicată în a doua parte a secolului al XIX-lea și a avut diverse destinații: manej, depozit, arhivă, spațiu de expoziții; în ultimele decenii ale secolului trecut devenise sală de sport, iar apoi fostă sală de sport și, în sfârșit, sală de teatru. Date fiind stilul eclectic și amplasarea, spațiul să preta perfect pentru această utilizare.

Desigur, am început să jucăm în acest spațiu în 2008, imediat după ce Teatrul finaliza primele intervenții de urgență și operațiuni de igienizare. Forma pe care o are în acest moment Sala 2 TNTm datează din anul 2009, când întreaga clădire a trecut printr-o refacere de amploare care a presupus construirea unei structuri autonome în interiorul zidurilor fostului manej, crearea și utilarea spațiului destinat scenei și a celui destinat publicului, dar și crearea unui nivel destinat cabinelor, sub nivelul sălii de spectacole.

La inaugurare, în 25 ianuarie 2010, cele două autorități reprezentând orașul și Ministerul Culturii au mers pentru prima oară împreună în conceptul Capitalei Europene a Culturii. Motivați de transformarea vizionară a Sălii 2 TNTm, primarul Gheorghe Ciuhandu, alături de reprezentantul Ministerului Culturii, Demeter András István, lansează public Timișoara în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. În 2016, primarul Nicolae Robu aprobă trecerea Sălii 2 TNTm din proprietatea Municipiului în domeniul public al Statului și în administrarea Teatrului Național. Din acest moment, Sala 2 TNTm devine un spațiu exclusiv pentru teatru – un pas important în istoria contemporană a culturii românești și pentru infrastructura culturală a țării. În anul 2019, ministrul Daniel Breaz recunoaște importanța acestui obiectiv major pentru România, prin Capitala Europeană a Culturii: Ministerul Culturii include refacerea Sălii 2 TNTm în ordonanța de urgență privind finanțarea proiectului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, ca obiectiv prioritar. Ministrul Lucian Romașcanu investește Sala 2 TNTm cu sensul viitorului prin cultură al Timișoarei Capitală Europeană a Culturii și, ca atare, finanțează acest obiectiv prin OUG.83/2022. Din acest moment, Sala 2 TNTm își începe existența ca piatră de temelie și moștenire a Capitalei Europene a Culturii pentru România, din 2023 mai departe. Orașul, prin autoritățile sale, va continua și va valorifica oportunitățile pe care le deschide Teatrul Național prin Sala 2 TNTm.

Civilizația – accesarea și exercițiul civilizației – există și se dezvoltă prin cultură și prin educație. Onestitatea, responsabilitatea, atenția, atitudinea activă, pozitivă, constructivă pe care le presupune civilizația sunt atribute proprii teatrului. Din această perspectivă, extinderea și modernizarea Sălii 2 TNTm reprezintă o uriașă oportunitate pentru evoluție și dezvoltare: „Naționalul timișorean construiește astăzi un teatru pentru mâine, pentru generația viitoare. Sala 2 TNTm reprezintă o expresie a evoluției societății în termenii civilizației și ai educației. Este un proiect vizionar care depășește cu mult granițele prezentului și întruchipează, în cel mai concret mod, o moștenire valoroasă pentru viitor a Capitalei Europene a Culturii. Căci despre asta este vorba, în definitiv: anul 2023 transformă Timișoara într-o placă turnantă care va transporta România dinspre trecut înspre viitor. Așa cum o pregătim acum, așa vor trăi oamenii în viitor. Iar Teatrul Național din Timișoara este ferm în opțiunea lui asumată de a construi o infrastructură culturală durabilă, valoroasă, accesibilă și de perspectivă”, precizează Ada Hausvater, managerul Teatrului Național.

Ca atare, în noua sa configurație, Sala 2 TNTm va răspunde standardelor spectacolului de teatru pentru omul secolului al XXI-lea. Dincolo de refuncționalizarea Sălii 2 TNTm, noua sa configurație va avea ca efect inclusiv protejarea zidurilor acestei părți din Bastion. În egală măsură, prin prisma amplasamentului său, Sala 2 TNTm va reprezenta o atracție cu efecte importante în regenerarea urbană a zonei și, ca atare, o oportunitate socială majoră.

Încă o dată: Capitala Europeană a Culturii înseamnă mult mai mult decât un an al evenimentelor culturale. Capitala Europeană a Culturii înseamnă o poartă deschisă către umanitate, către civilizație, către lumina care există în oameni și către schimbul înalt de idei. Teatrul Național și-a asumat această sarcină din primul moment și dacă, în urmă cu mai bine de un deceniu, atunci când a început călătoria culturală a acestei clădiri minunate, Sala 2 TNTm era un spațiu în ruină iminentă, Teatrul Național a transformat-o dintr-o metaforă pentru normalitate în sensul civismului și al coagulării energiilor creative, într-o sală modernă de spectacol, pregătind-o încă de pe atunci pentru a se dezvolta ca o inimă a Timișoarei – Capitală Europeană a Culturii, ca centru teatral de calibru european. Și, poate cel mai important, într-o inimă a orașului: „Sala 2 TNTm atrage către sine o echipă și un public care au în comun educația, competențele, refuzul compromisurilor profesionale și bucuria de a fi împreună, de a fi parte din creșterea lor și a locului în care trăiesc și muncesc”, afirmă Ada Hausvater.

Suntem în anul 2022. Ordonanța de urgență nr. 83/2022 include Sala 2 TNTm în Programul de investiții pentru Capitala Europeană a Culturii. De aici mai departe, realizarea acestui proiect reprezintă o cursă contra cronometru. O cursă pentru care Teatrul Național este pregătit pe deplin. Proiectul vizionar al Teatrului Național face din Sala 2 TNTm o imagine în oglindă a acestui oraș care își extrage seva din trecutul său eclectic și se proiectează, în formule avangardiste, înspre viitor.

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

19
/08
/22

Două evenimente muzicale româneşti în Germania se vor petrece pe 20 şi 22 august, mai precis concertul susţinut de Orchestra Română de Tineret dirijată de Gabriel Bebeşelea pe 20 august, ora 11, la ElbPhilharmonie Hamburg, în cadrul Festivalului Schleswig-Holstein şi recitalul de pe 22 august, la ora 19, de la Ambasada României din Berlin, susţinut de violonistul Valentin Şerban şi violoncelistul Ştefan Cazacu – laureate în 2021 ai Concursului Enescu –, împreună cu pianistul Cristian Niculescu.

18
/08
/22

Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu, publicat la Polirom în cinci ediții, a apărut în limba japoneză, la Gunzosha Publishing Co (traducere de Seiko Takesono). La aceeași editură, se află în pregătire și volumul „Sălbaticii copii dingo” (Polirom, 2021, două ediții).

18
/08
/22

Era anul 1998, la Costinești, când regizorul Cornel Todea, inițiatorul programului, definea Gala Tânărului Actor HOP ca „teritoriul oferit paradoxului de a te putea afirma pe tine prin și alături de ceilalți”, ca „teritoriul oferit îndrăznelii de a fi tu însuți”, „curajului de a experimenta”.