Neagu Djuvara: „Ascultând pentru prima oară «Oedipe» a lui Enescu, n-am înţeles nimic“
https://www.ziarulmetropolis.ro/neagu-djuvara-ascultand-pentru-prima-oara-a-lui-enescu-n-am-inteles-nimic/

În cadrul Duminicilor Muzicale ale Festivalului George Enescu, istoricul Neagu Djuvara a vorbit despre emoţia pe care i-o produce muzica şi despre noutatea operei enesciene.

Un articol de Corina Vladov|1 iulie 2013

În cadrul Duminicilor Muzicale ale Festivalului George Enescu, istoricul Neagu Djuvara a vorbit ieri despre emoţia pe care i-o produce muzica şi despre noutatea operei enesciene.

Discuția, care l-a mai avut ca invitat pe editorialistul Sever Voinescu, a fost moderată de Oana Marinescu, director de comunicare al Festivalului George Enescu. Aceasta a lansat proiectul „Bucureștiul creativ“, care presupune remodelarea centrului capitalei prin intermediul instalațiilor de artă, evenimentelor și proiecțiilor, în perioada 3-28 septembrie.

Mai jos sunt câteva fragmente din ceea ce a povestit Neagu Djuvara, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu:

Copilăria cu Chopin 

„Ascultând de multe ori înregistrări cu anumite bucăți de Chopin, când găsesc un interpret care se apropie de cum cânta maică-mea, am o emoție specială, îmi vin lacrimile în ochi. Fiindcă, în copilăria mea, am înotat în Chopin, ce mai tura-vura.

Fac puțină filozofie a istoriei, am și scris asta într-o carte a mea: muzica, începând de la Monteverdi și până la Debussy, inclusiv, are o continuitate. Și, dintr-o dată, cei trei de la Viena – Arnold Schoenberg, Alan Berg și Anton Webern – introduc o revoluție absolută; și e foarte interesant cum (perioada) 1905-1913 este un moment de ruptură în toate domeniile artei. Fiindcă atunci apare și Brâncuși, care rupe cu sistemul de sculptură de la Michelangelo până la Rodin.

Ascultând pentru prima oară „Oedipe» a lui Enescu, din punct de vedere muzical n-am înțeles nimic. Era pentru mine ceva cu totul nou, care mi se părea «Uite dom’le, și ăsta face parte din aceeași familie care schimbă continuitatea muzicală şi care a început cu Monteverdi și Palestrina». Ăsta a fost sentimentul, pentru că, învățat cu muzica veche și cu Chopin, de la mama… Partea vizuală m-a impresionat, dar muzica n-am înțeles-o absolut deloc; o spun cinstit.

„De către marele public, Enescu este cunoscut numai prin cele două rapsodii. Muzica lui savantă – ca să zic așa – este total necunoscută de marele public. Şi cei care o cunosc, nu o înțeleg. E foarte greu, trebuie să fii un specialist al muzicii ca s-o percepi.“

Neagu Djuvara

Concert Enescu, în vreme de război

„Sosesc de la Tiraspol la București. Nevastă-mea avea un bilet la Ateneu, cu o prietenă, unde tocmai Enescu cânta Concertul pentru vioară și orchestră, de Beethoven. Prietena nevesti-mii renunță la bilet și eu, în grabă, scot cizmele, scot hainele, mă spăl, îmi dau cu odicolon și, îmbrăcat în țol festiv – cum spune vulgar lumea – mă simțeam așa de ușurel. Când scoți cizmele și o haină grea, militară, și te îmbraci într-o haină frumoasă de lână fină… parcă eram alt om. Și sosesc așa în rândul întâi la Ateneu și cânta Enescu concertul lui Beethoven.

Contrastul dintre viața pe care o dusesem pe front – mizeria, noroiul, bombardametele – și splendoarea acestei divine muzici… Când a terminat prima parte a concertului, plângeam. Chiar acum îmi vine un nod în gât când îmi amintesc de acel moment.“

Enescu, puțin cunoscut în străinătate

„Ca un om care a trăit așa de mult în străinătate, trebuie să spun că el nu este suficient de cunoscut în străinătate. Și sufeream. Sunt mai cunoscuți poeți și muzicieni unguri în străinătate.

L-am văzut, nu demult, la televiziune pe un șef de orchestră – îmi scapă acum numele, un britanic – care dădea o serie de rapsodii din lumea întreagă – una norvegiană, una irlandeză și așa mai departe. Când, în sfârșit, a dat rapsodia lui Enescu, era cu totul altceva. Era inteligibil pentru toată lumea, așa de armonioasă este.

L-am cunoscut foarte bine pe Constantin Brăiloiu – un mare muzicolog și un om delicios, unul dintre oamenii cei mai pasionanți pe care i-am cunoscut în viața mea – care îmi spunea că Béla Bartók, care era născut în Transilvania, găsise mult mai mare interes în cântecele populare românești decât în cele ungurești; ceea ce este un adevăr, fiindcă muzica ungară este mult mai monotonă. Este una singură, ca să spun așa. Pe când varietatea muzicii din Transilvania și, de altfel, din toată România, este una extraordinară.“

Foto: Facebook Festivalul Enescu / Dragos Codiţă pentru VERTIZONTAL

19
/04
/17

Concertul nr. 1 în mi bemol pentru violoncel și orchestră de D. Șostakovici și Tablouri dintr-o expoziție, una dintre cele mai cunoscute partituri ale repertoriului rus, compusă de M. Musorgski și aranjată pentru orchestră de M. Ravel, se vor afla pe afișul concertului Orchestrei Naționale Radio, vineri, 21 aprilie 2017, de la ora 19.00, la Sala Radio.

18
/04
/17

JazzTM 2017 continuă seria premierelor pentru România cu Monty Alexander Harlem Kingston Express. Excepționala colaborare aduce pe scena din Piața Victoriei un sunet unic, aflat la confluența a două genuri muzicale sacre: jazz-ul din Harlem, New York, o lume definită de ritm și improvizație, și reggae-ul din Kingston, Jamaica, cu ritmul său de neconfundat și linii de bas intense.

14
/04
/17

În prima zi de Paşti, românii întâmpinau sărbătoarea după tradiţia din strămoşi, având pe masă ouă roşii, miel şi vin. În a doua zi, intrau pe porţile fabricilor în schimbul programat. Telespectatorii TVR vor avea parte de surprize și emoții de sărbători, începând cu Vinerea Mare, până luni, 17 aprilie a doua zi de Paște, anunță cei de la TVR.

13
/04
/17

Britanicii de la Public Service Broadcasting și show-ul lor spectaculos cu imagini de arhivă, cine-concerte pe filme de Buster Keaton și animații din anii 30-50, concerte în spații inedite – Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) vine, între 2 și 11 iunie 2017, cu o selecție puternică de muzică, pe lângă cea de filme.

12
/04
/17

Cei mai importanţi reprezentanţi ai industriei europene de spectacol, oameni de afaceri, directorii celor mai mari festivaluri, organizatori de spectacole cu mari trupe, de la Rolling Stones la Robbie Williams, specialişti internaţionali în securitate, avocaţi şi experţi în complicatul sistem internaţional de taxe sunt aşteptaţi la lansarea proiectului “Sibiu – Festival City”, un program derulat în perioada 27-29 iulie, iniţiat de ARTmania.

07
/04
/17

Miercuri, 12 aprilie 2017, ora 19.00, Orchestra de Cameră Radio propune un rafinat dialog muzical între Vivaldi și Piazzolla, sub bagheta dirijorului italian Gian Luigi Zampieri, cu participarea violoniștilor Gabriel și Simina Croitoru. În partea a doua a programului, orchestra va interpreta Simfonia nr. 1 în re major de C. P. E. Bach.

06
/04
/17

Primul concert al ediției a V-a SoNoRo Conac va avea loc pe 7 aprilie, la Palatul Marincu, Muzeul de Artă Calafat, județul Dolj, iar duminică, 9 aprilie, cel de-al doilea, la Palatul Brâncovenesc, de la Potlogi. Programul muzical va cuprinde lucrări de Franz Schubert, Ludwing van Beethoven, si Sir Edward Elgar.

06
/04
/17

Vineri, 7 aprilie 2017, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului Julien Salemkour, alături de Corul Academic Radio, pregătit de Ciprian Țuțu, de soprana Irina Iordăchescu, mezzosoprana Aura Twarowska, tenorul Cosmin Ifrim și de basul Marius Boloș, vor oferi bucuria unui adevărat spetacol orchestral și coral, în Messa da Requiem de Verdi.

04
/04
/17

Violonista Cristina Anghelescu și pianistul Daniel Goiți propun un recital romantic la Sala Radio, miercuri, 5 aprilie 2017, ora 19.00. Pe afișul recitalului se vor afla Sonata nr. 1 în la minor, op. 105 și piesa Fantasiestücke, op. 73, de R. Schumann, Romanța, op. 28 de G. Fauré și Sonata nr. 3 în do minor, op. 45, de E. Grieg.

03
/04
/17

După luni de incertitudine și controverse, Bob Dylan a primit în cele din urmă, la Stockholm, premiul Nobel pentru Literatură, în timpul unei întâlniri cu ușile închise cu academicieni suedezi. Dylan este primul cântăreț care se alătură panteonului de personalități glorificate de Academia suedeză din 1901.

01
/04
/17

Autismul e tratat de statul român la fel ca orice altă problemă reală – cu superficialitate. Nu sunt bani pentru multe, dar mai ales pentru așa ceva. Și nu sunt nici oameni, profesori, pedagogi, terapeuți, specialiști pregătiți să ajute copiii care se nasc cu autism sau care dezvoltă acest sindrom mai târziu să se integreze în societate și chiar să le fie mai bine.

31
/03
/17

Duminică, 9 aprilie 2017, de la ora 18:00, Sala Mare a Ateneului Român găzduiește Concertul Extraordinar de Paști, susținut de Corul Național de Cameră Madrigal — Marin Constantin. Dirijat de Anna Ungureanu, evenimentul este una dintre tradițiile prețioase ale Corului, desfășurându-se, fără întrerupere, de mai bine de jumătate de secol.