Nou în Biblioteca Polirom: Stefan Zweig, Frica. Scrisoare de la o necunoscută
https://www.ziarulmetropolis.ro/nou-in-biblioteca-polirom-stefan-zweig-frica-scrisoare-de-la-o-necunoscuta/

Opera lui Stefan Zweig, unul dintre marii scriitorii ai lumii, a inspirat filme de succes, precum The Grand Budapest Hotel (2014, regia Wes Anderson), cîştigător a patru Premii Oscar şi cinci Premii Bafta.

Un articol de Liliana Matei|21 februarie 2016

Protagonista povestirii Frica, Irene, frumoasa soţie a unui avocat prosper, găseşte viaţa plictisitoare, simte că nu-i mai aduce nimic bun, iar asta o împinge să-şi caute ocupaţii noi. Într-o zi cunoaşte un tînăr pianist cu care intră într-o relaţie ferită de indiscreţiile lumii şi îndepărtată de căldura cuminte a familiei. Legătura clandestină o ajută să se regăsească într-o altă fiinţă, îi dă speranţe noi, o face să se simtă mai vie ca niciodată… Pînă într-o zi cînd, ieşind de la iubitul ei, întîlneşte o femeie ciudată. Din acel moment neaşteptat, mica aventură salvatoare, toate planurile ascunse se topesc, iar teama se insinuează în liniştea fiecărei zile.

 

Neaşteptată este şi clipa cînd un scriitor de succes, personajul-cititor din Scrisoare de la o necunoscută, primeşte un plic de la o admiratoare pe care nu ţine minte s-o fi întîlnit. Parcurge lungul mesaj şi află că femeia care-i scrie şi care îl iubise în taină încă din copilărie a făcut sacrificii de neimaginat ca să-i poată fi în preajmă, că într-o bună zi, fără să-i spună nimic despre pasiunea ei, au împărţit întîi cîteva pahare de vin, apoi plăcerea unei nopţi din care după nouă luni s-a născut un copil. Povestea propriei vieţi zugrăvite de admiratoarea necunoscută se sfîrşeşte la cîţiva ani după teribila epidemie de gripă din 1918 şi culminează cu un sacrificiu pe care el, fără să ştie, fără să fi avut măcar de ales, l-a provocat.

Volumul Frica. Scrisoare de la o necunoscută, de Stefan Zweig, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Gabriellei Eftimie; cartea este disponibilă şi în ediţie digitală.

Povestirea Scrisoare de la o necunoscută a inspirat în 1948 o producţie cinematografică în regia lui Max Ophüls; filmul i-a avut în distribuţie pe Joan Fontaine, Louis Jourdan şi Mady Christians.

„Zweig a pus la punct o metodă literară şi psihologică remarcabilă, pe care Frica o exemplifică fără cusur. Strălucirea şi stranietatea ei lasă în mintea cititorului o impresie de neşters.” (Salman Rushdie)

„Stefan Zweig aparţine şirului de maeştri ai povestirii cărora le datorează propria formare: Maupassant, Turgheniev şi Cehov… El iubeşte imperfecţiunile, aspiraţiile şi frustrările personajelor sale, bărbaţi sau femei, pe care le analizează cu afecţiune şi înţelegere.” (Paul Bailey)

Născut în familia unui industriaș înstărit, Stefan Zweig (1881-1942) şi-a făcut studiile la Berlin şi la Viena. Călătoreşte mult încă din tinereţe (în Statele Unite, Franţa, Anglia, India), o cunoaşte pe prima sa soţie, Friederike von Winternitz, şi se stabileşte la Salzburg. În 1930 este deja unul dintre cei mai traduşi scriitori austrieci în viaţă, iar povestirile şi biografiile lui devin bestseller aproape imediat după apariţie. Odată cu venirea la putere a lui Adolf Hitler, Zweig părăseşte Austria, pentru diverse destinaţii: Londra, Bath, New York, Ossining şi, mai tîrziu, Rio şi Petrópolis.

A scris proză (Scrisoare de la o necunoscută, Frica, Amoc, Simţuri rătăcite, Suflete zbuciumate, Douăzeci şi patru de ore din viaţa unei femei), biografii (Maria Antoaneta, Maria Stuart, Erasmus de Rotterdam, Magellan) şi memorialistică (Lumea de ieri). În 1942, cînd se sinucide alături de cea de a doua soţie, Lotte, în Petrópolis, Stefan Zweig este deja unul dintre scriitorii celebri ai lumii. Opera lui a inspirat filme de succes, precum The Grand Budapest Hotel (2014), cîştigător a patru Premii Oscar şi cinci Premii Bafta.

Colecția „Biblioteca Polirom” numără pînă în prezent peste 1.000 de titluri și este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu.

În pregătire:

Anna Brâncoveanu de Noailles, O nouă speranță

Cesare Pavese, Noaptea de sărbătoare

Erich Maria Remarque, Pe frontul de vest nimic nou

Tracy Chevalier, La marginea livezii

12
/05
/14

Miercuri, 14 mai, la ora ora 17.00, în Sala „Mircea Vulcănescu” a Bibliotecii Naţionale a României, va avea loc o dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”, pornind de la cel mai recent volum semnat de Norman Manea, Plicuri şi portrete, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, apărut de curînd la Editura Polirom.

07
/05
/14

La început, l-am văzut, cu adevărat, pe Florin Piersic Jr. pe scenă. Mi-a fost atunci greu să îl compar cu ceva cunoscut. Juca atât de firesc, felul în care dădea din mână, felul în care se mișca, într-o dezordine perfect controlată, totul îmi arăta că l-am întâlnit pe acela pe care îl căutam. Actorul.

05
/05
/14

T. O. Bobe, scriitorul care a dat acum zece ani „Cum mi-am petrecut vacanța de vară“, o carte de o forță de expresie, ba chiar și de un succes rareori egalate, T. O. Bobe, scriitorul care a revenit în 2011 cu „Contorsionista“, ne-a oferit un scurt interviu din care va rezulta că a scrie cărți în România echivalează cu a merge pe o sârmă imposibilă care arareori duce undeva.

02
/05
/14

Secolul XIX a reprezentat o perioadă ȋnsemnată ȋn istoria literaturii spaniole. Ocupația franceză din primele decenii a știrbit avȃntul creativ al spaniolilor. Ȋn 1833 ȋnsă, moartea lui Fernando VII a prilejuit instalarea romantismului prin scriitori ca Ángel de Saavedra sau José Zorrilla. Și cum iubirea a reprezentat dintotdeauna o sursă inepuizabilă de inspirație pentru romantici, ȋn anii 1800 au luat naștere numeroase opere valoroase din care se desprind povești diafane și drame psihologice inedite. 

30
/04
/14

În perioada 30 aprilie-18 mai 2014, Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limbă română, se va afla în România pentru mai multe întîlniri cu cititorii.

30
/04
/14

Admit: doar v-am ademenit cu acest titlu. Nu e ca și cum aș ști. Altfel, vă trimiteam ilustrate din Lanzarote sau ceva. Nu e cazul.

29
/04
/14

Librăria Humanitas de la Cişmigiu va găzdui astăzi (29 aprilie), de la ora 19.00, o nouă întâlnire a Clubului Cărţile Denisei, care va avea ca subiect cartea „Tabachera din Bagombo” de Kurt Vonnegut, aparută recent la editura Humanitas.

27
/04
/14

Rusia – controversată și ȋntinsă, țara marilor artiști și a marilor orgolii politice. Ar fi aproape imposibil să o cuprinzi ȋntr-o singură carte. Natalia Kliuceariova ȋși propune să-i capteze esența, sufletul alcătuit din frȃnturi de viață. Uneori triste, alteori posedȃnd o carismă neȋnțeleasă, piesele de puzzle se compun pentru a crea o Rusie ȋn care descoperi mereu ceva surprinzător.

26
/04
/14

Am citit abia acum, bărbat la 30 de ani, “De ce fierbe copilul în mămăligă” (Polirom, 2013). Am simțit, abandonându-mă unui entuziasm când insolent, când resemnat, inima îmbătrânindu-mi. Trăiesc de atunci ca și cum aș ști răspunsul la o întrebare care nu i-a fost pusă, de fapt, niciodată nimănui. M-am întâlnit cu Aglaja Veteranyi, autoarea, așa cum un drum îmbrățișează un alt drum la o răscruce.

19
/04
/14

Paisprezece titluri semnate de Gabriel Garcia Marquez au apărut în ultimii 20 de ani în România şi s-au vândut în peste 600.000 de exemplare, au declarat pentru agenţia Mediafax reprezentanţii editurii Rao, care deţine exclusivitatea la nivel naţional pentru operele scriitorului columbian.

18
/04
/14

Gabriel García Márquez a fost, așa cum rezultă și din scurtele ferpare întocmite ad-hoc în lumile noastre virtuale, cel mai popular, cel mai iubit scriitor al timpurilor noastre.

10
/04
/14

Astăzi, de la ora 18.30, la Librăria Dalles din Bucureşti, Editura Cartea Românească vă invită la aniversarea a 100 de ani de la naşterea poetei Maria Banus, eveniment marcat de apariţia a două volume inedite de memorialistică, Însemnările mele, disponibile şi în ediţie digitală.

09
/04
/14

Scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1982, spitalizat pe 31 martie, din cauza unei infecţii pulmonare şi urinare, a fost externat marţi.

07
/04
/14

Dan Alexe a scris „Miros de roşcată amară şi alte povestiri” (Humanitas, 2014). Sunt puține paginile care se mai pot scrie de-acum la același nivel al limbii române în proza scurtă.