Nymphomaniac. Vol. II. Sexualitate devoratoare
https://www.ziarulmetropolis.ro/nymphomaniac-vol-ii-sexualitate-devoratoare/

CRONICĂ DE FILM Problema volumului doi din „Nymphomaniac“ nu o reprezintă scenele explicite de (falsă) pornografie şi sado-masochism ce au determinat CNC-ul să-l interzică, ci aparenta uzură a lui Lars von Trier, care oferă un film puţin stimulativ cinematografic pentru un autor de calibrul său.

Un articol de Ionuţ Mareş|29 ianuarie 2014

CRONICA DE FILM Problema volumului doi din „Nymphomaniac“ nu o reprezintă scenele explicite de (falsă) pornografie şi sado-masochism ce au determinat CNC-ul să-l interzică, ci aparenta uzură a lui Lars von Trier, care oferă un film surprinzător de puţin stimulativ cinematografic pentru un autor de calibrul său.

Interzicerea volumului doi din „Nymphomaniac” („Nimfomana”) de către comisia de rating a Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) nu a făcut decât să crească faima filmului şi printre cei care nu erau, poate, fani ai lui Lars von Trier. Reprezentărilor explicite de organe sexuale şi fragmentelor de sex li se adaugă în partea secundă câteva scene de sado-masochism, cele care au lezat probabil sensibilităţile respectivei comisii (surprinzător, într-o epocă în care totul e la liber pe internet). Comisia nu pare să fi înţeles însă că ţintele teribilistului cineast danez sunt cu totul artistice, şi abia din acest punct poate porni discuţia despre reuşita sau eşecul lor.

În volumul doi, Joe (Charlotte Gainsbourg) continuă să-i povestească lui Seligman (Stellan Skarsgard), cel care a cules-o de pe o stradă pustie, aventurile sale excentrice de nimfomană. De această dată, din perioada maturităţii şi până în prezentul acţiunii, când ajunge, rănită, în locuinţa de intelectual singuratic a salvatorului său (în prima parte asistasem la copilăria şi tinereţea protagonistei, interpretată de debutanta Stacy Martin).

Lars von Trier îşi împarte din nou filmul în capitole, fiecare fragment reprezentând diferite momente din seria de întâmplări tot mai periculoase şi explicite vizual la care se supune Joe. Între ele, misteriosul Seligman face analogii cu religia, cultura sau arta (deşi se încurcă la Ian Fleming şi James Bond). Dacă ar fi luate în serios, astfel de legături intelectuale nu ar însemna decât o trivializare a unor idei generoase, aşa cum mi s-a părut că se întâmplă în primul volum.

Danezul îşi ascute însă ironia în care este prezentat Seligman (până la explozia de cinism din final), personaj pe care pare a-l folosi pentru a râde pe seama spectatorilor şi criticilor ce ar încerca să descifreze sensuri ascunse sau să ia prea în serios povestea lui Joe. „Nu este decât o joacă cu minţile şi ideile voastre despre cinema şi sexualitate”, pare că transmite Lars von Trier, continuându-şi nestingherit demersul ludic-demistificator („Forget about love” este motto-ul filmului).

Citiţi şi: CRONICĂ DE FILM Nymphomaniac. Volumul 1. Moartea pasiunii

La fel ca în primul volum, Lars von Trier îşi asumă – mai mult narativ şi mai puţin vizual – convenţia unor genuri, pe care le foloseşte ca rame pentru poveştile spuse de Joe – de la fals film (extrem)pornografic, la fals film de dragoste sau de acţiune (nu lipseşte nici inevitabilul pistol, comparat aproape bunuelian cu sexul unei femei).

Sunt invocate la un anumit moment opere literare ca „O mie şi una de nopţi” sau „Decameronul” – o cheie de înţelegere destul de facilă, şi există o trimitere autoironică la începutul din „Antichrist”, filmul său din 2009. De altfel, întregul film (vol. I&II) este plin de ceea ce criticul Mihai Fulger numeşte „mărci ale distanţării/înstrăinării”, care îl îndepărtează sensibil de orice categorisire. Însă astfel de tertipuri sunt la fel de vechi precum cinematograful, şi de aceea nu le-aş considera o calitate de necontestat a filmului.

Nymphomaniac

Totuşi, aceste mărci regizorale şi infiltrarea comicului în cele mai neaşteptate momente (de exemplu, atunci când Joe este pe punctul de a face sex cu doi bărbaţi de culoare în acelaşi timp) fac ca manifestările cuminţi sau extreme ale sexualităţii să-şi piardă încărcătura obişnuită – de a stimula instinctele spectatorului sau de a-l şoca. Şi devin mai curând semne de întrebare asupra receptării, subminând pistele de interpretare obişnuite. Lars von Trier schimbă radical sensul sexualităţii, care, din generatoare de plăcere, se transformă în chin.

Tocmai de aceea, scandalul privind interzicerea volumului doi devine superfluu, decizia comisiei Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) fiind nejustificată.

Dincolo, însă, de aparenta lejeritate declamată de Lars von Trier, „Nymphomaniac” (vol. I&II) conţine în subtext câteva idei care întăresc o anume viziune a danezului: aceea a unei lumi decăzute sau iremediabil pierdute, în care totul este explicat sau justificat prin prisma unei sexualităţi dominatoare şi devoratoare.

Notă: Cu două zile înainte de izbucnirea scandalului privind decizia CNC, ”Nymphomaniac. Vol. II”, distribuit în România de Independenţa Film, a avut parte, la 27 ianuarie, de o proiecţie de presă la care au asistat câteva zeci de jurnalişti şi cronicari.

INFO

Nymphomaniac. Vol II (Danemarca, Germania, Franţa, Belgia, UK, 2013)

Regia: Lars von Trier

Cu: Charlotte Gainsbourg, Willem Dafoe, Stellan Skarsgård, Shia LaBeouf, Uma Thurman, Stacy Martin

Rating: ●●●○○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

Foto din Nymphomaniac. Vol. II – Independenţa Film

24
/08
/23

Festivalul de Artă „Film în Sat”, cel mai mare eveniment cultural din mediul rural, care la începutul lunii august a strâns peste 10.000 de spectatori în stațiunea turistică Peștișani (Gorj), ajunge pentru prima dată în comuna Cernătești (Dolj), în perioada 25-27 august.

23
/08
/23

Copiii celorlalți/ Les enfants des autres, al cincilea lungmetraj al regizoarei și scenaristei Rebecca Zlotowski, care a avut premiera în competiția Festivalului de Film de la Veneția 2022, aduce în fața publicului, cu sensibilitate și umor franțuzesc, povestea unei femei de 40 de ani, prinsă între ceasul ei biologic care ticăie și povestea de dragostea dulce-amăruie cu un tată singur.

22
/08
/23

Începând de azi și până pe 3 septembrie va debuta ediția aniversară a KINOdiseea – Festivalul Internațional de Film pentru Publicul Tânăr, etapa Open Air, în Parcul Obor din București, cu un program de douăsprezece filme pentru toată familia, ateliere de creație și educație cinematografică, spectacole de jonglerii și magie și un târg de produse handmade, care va avea și o zonă gastronomică.

22
/08
/23

Cinema în aer liber continuă pe Insula Artelor din Parcul Titan cu încă trei săptămâni în care vor rula unele dintre cele mai bune filme ale ultimilor ani, nominalizate și premiate la festivaluri de film internaționale importante: premiile César, Globurile de aur, festivalurile de film de la San Sebastián, Veneția și Cannes și chiar la Oscaruri.

22
/08
/23

Documentarul Nopți albe, un proiect amplu ale cărui filmări sunt în derulare, aduce generațiilor care au trăit acele vremuri, dar și celor care au ocazia să le descopere acum, o poveste complexă a celei mai vii și intense perioade din fotbalul românesc: anii `80-2000 în care Echipa națională a scris nu doar istoria acestui sport, dar și pe cea a unei altfel de Românii, care a știut să iubească la unison și să celebreze performanța, mai presus de rezultate.

22
/08
/23

„Filmul surprinde esența unui moment istoric semnificativ și explorează complexitatea naturii umane în vremuri dificile, oferind, în plus, o imagine fascinantă a istoriei Europei de Est.” Aceasta a fost motivația juriului care a oferit Premiul Confederației Internaționale a Cinematografelor de Artă (CICAE) filmului românesc Libertate, regizat de Tudor Giurgiu, la cea de-a 29-a ediție a Festivalului de Film de la Sarajevo.

21
/08
/23

8 zile pline de întâlniri și revelații, 35 de spectacole, concerte, masterclass-uri și proiecții de film și peste 8.000 de participanți – așa a arătat Ideo Ideis Festivalul la ediția de majorat. Maratonul de evenimente dedicate comunității locale s-a încheiat vineri, pe 18 august, cu o seară de gală încărcată cu emoții și promisiuni. Pentru cei 100 de adolescenți din trupe, experiența începută în Alexandria va continua. Timp de un an de zile, trainerii și mentorii care i-au însoțit în procesele lor de explorare și dezvoltare în zilele de festival vor rămâne alături de ei, oferindu-le îndrumare, susținere, feedback și recomandări care să-i ajute să dea tonul transformărilor în comunitățile din care fac parte.

17
/08
/23

Pantofii de dans, entuziasmul de a-i întâlni pe creatorii care schimbă lumea prin intermediul filmelor de animație și curiozitatea de a urmări cele mai noi și mai promițătoare producții de gen nu trebuie să lipsească din kitul spectatorilor celei de-a 18-a ediții Animest.

16
/08
/23

CULMEA: Film și educație de mediu are loc între 6 și 10 septembrie, la Brașov, și este primul festival de film care își propune să folosească educația cinematografică în sprijinul copiilor și tinerilor care vor să cunoască mai multe despre mediu și criza climatică și să le ofere un instrument pentru dezbatere și implicare în aceste domenii.