O nouă scrisoare către domnul Hrabal https://www.ziarulmetropolis.ro/o-noua-scrisoare-catre-domnul-hrabal/
A apărut, în acest an, la Editura Art, cartea “Vremurile bune de altădată” (selecţie şi traducere din limba cehă de Jean Grosu), în seria de autor “Bohumil Hrabal”.
Scumpe domnule Hrabal, vă scriu din nou, după o lungă pauză, pe care nu o pot scuza altfel decât prin viață, căci, de când v-am căutat ultima dată, am trăit, puțin, dar am trăit, domnule Hrabal, am tot umblat prin lume, am ajuns până în Palestina!, am ajuns până la Moscova!, am pribegit și m-am lăsat îmbătat și m-am lăsat amăgit și am văzut amurguri și am privit, fără speranțe și fără regrete, viitorul, am refuzat să iau cina unui sărac, când am avut bani am mâncat, dacă nu, nu, și poate că prin lume aș rătăci și acum, dacă într-o dimineață nu m-aș fi trezit acasă și nu mi s-ar fi făcut foarte dor de dumneavoastră, domnule Hrabal, și în dimineața aceea desigur că am alergat către o librărie, am întâlnit acolo Vremurile bune de altădată, și am oprit, din nou, timpul în lume, adio vacanță de vară!, adio atentate teroriste!, adio examene de maturitate!, de atunci vă citesc și nici nu îmi doresc altceva, dați-mi voie să mă confesez, căci nu e lipsit de importanță amănuntul că în două săptămâni voi avea treizeci și trei de ani, întocmai ca fiul acelui tâmplar din Nazaret, dar eu nu mă gândesc să mor pe cruce, între tâlhari, eu nu vreau să întemeiez nicio religie, acum, la această răscruce, tot ce mai vreau eu e un nesfârșit răgaz, un scurt infinit, cât să vă citesc pe dumneavoastră, întocmai cum v-ați scris, clovn și animator și povestitor și profesor particular și informator, bărbat care îmbătrânește, fără să renunțe la tinerețe, vreau să vă citesc atunci când treceți granița dintre acea farfurie cu friptură și acea halbă de bere și absolut, căci nu mă mai satur de metaforele și de metamorfozele dumneavoastră, pe care le numiți ieftine, întâiul miracol al lumii, și nu găsesc niciun motiv să vă contrazic, metamorfozele ieftine chiar sunt cele mai importante întâmplări care ni s-au dat, și viața trebuie trăită cu voie bună, dacă tot o îndurăm, nu-i așa, domnule Hrabal?, iar Vremurile bune de altădată este, și ea, cea mai frumoasă dintre cărțile pe care le-ați scris, aceste povești magnifice și grotești, cum sunt și oamenii, și nu mă mai satur de după-amiaza acea anostă în care un tânăr intră într-o cârciumă și începe să fumeze și să bea și să citească, minunându-i și revoltându-i pe ceilalți, oameni mai bătrâni, epuizați și îngrijorați de ce va face tineretul și de cum o să fie viitorul, și eu aș vrea să fiu chiar ca tânărul acela, să am hohotul lui de râs și nepăsarea lui, și nu mă mai satur nici de motoretele dumneavoastră și ale tatălui dumneavoastră, domnule Hrabal, de oamenii adevărați pe care i-ați întâlnit prin viață, de suprarealiști și de nebuni, de măcelari și de muncitori în construcții, vreau să văd Praga de Aur cu dumneavoastră, și să visez că își face deasupra mea Sfântul Iosif o cruce mare, semn sigur că urmează să câștig la Pronosport, căci altfel de ce s-ar obosi Sfântul să facă așa?, sau, dimpotrivă, poate că mai bine aș fi acel bărbat care poartă cu sine o cratiță cu varză acră sau o femeie chipeșă, deși imensă, din care ai ce ciuguli, domnule Hrabal, și iertați-mă vă comunic asta atât de brutal, dar sunteți un fanfaron, și știm amândoi că acesta este un elogiu, cel mai însemnat dintre toate, sunteți un splendid, un sublim fanfaron, dumneavoastră știți cum se poate citi o dragoste pe o inimă și cum pot aripile unui arhanghel să fâlfâie, înălțându-l pe arhanghel sau nu, ce importanță mai are?, căci atât de des trec îngeri prin pagini în Vremurile bune de altădată, deși dumneavoastră nu le spuneți îngeri, dar ce altceva ar putea fi ei, ce altceva ar putea fi toți acești oameni supuși melancoliei?, domnule Hrabal, în dimineața în care mi s-a făcut atât de dor dumneavoastră, înainte să alerg către librărie m-am privit, după mult timp, în oglindă, m-am gândit să vă spun și ce am aflat stând așa și privindu-mă, am aflat că sentimentele din oglindă sunt întotdeauna mai aproape decât par, domnule Hrabal, ceea ce desigur că știați, dar poate că ați uitat, de ce să nu aveți și dumneavoastră dreptul să uitați ceva?, și de ce să nu ne amintim, de ce să nu ne amintim de sentimentele noastre, de ce să nu le privim ca pe niște lumini aprinse, dar iată că e din nou foarte, foarte târziu și lumea își vrea timpul înapoi și nu mai am puterea să mă opun, am ajuns la ultima frază, la dirijorul acela care dirija cu nuiaua de salcie fanfara militară care cânta molcom, dar mai departe, mai departe nici nu vreau să ajung, mai departe, mai departe, nu, domnule Hrabal.
Introdu adresa de e-mail în câmpul de mai jos pentru a te abona la newsletterul Ziarului Metropolis. Vei primi cele mai proaspete știri culturale direct în căsuța ta de e-mail.
Ziarul Metropolis este si pe Facebook. Dă-ne un like si vei primi cele mai importante știri culturale, direct in News Feed-ul tău.
Pentru actorul britanic Laurence Olivier, născut într-o zi de 22 mai, privirea spre viitor a fost întotdeauna salvatoare. Aflat la momentul bilanțurilor, odată ce și-a încheiat cariera spectaculoasă, care a inclus și ani complicați de boală, Laurence Olivier îi povestește unui coleg de breaslă experiențe dintr-o viață petrecută pe scenă și pe platoul de filmare sau de televiziune.
Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, participarea României cu stand propriu şi un program de evenimente literare la cea de-a 38-a ediţie a Salone Internazionale del Libro, ce se va desfăşura la Torino în perioada 14–18 mai 2026.
Joi, 5 martie, la ora 11.00, la Sala Mare a Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38) va avea loc deschiderea expoziției „După 20 de ani. Cărțile României și călătoriile lor”, curatoriată de arh. Emil Ivănescu și Simina Filat.
Un itinerar intens în cinci orașe din Franța, de la Lyon la Paris, prin Marsilia, Aix-en-Provence și Strasbourg, în cadrul căruia va fi evocată activitatea poetică și civică a Anei Blandiana, și care va cuprinde 12 întâlniri literare structurate în jurul aceluiași mesaj percutant: literatura ca act de rezistență, memorie și libertate.
Literatura română trece printr-un moment foarte bun, iar volumele publicate anul trecut o confirmă, au conchis invitații la „Retrospectiva anului editorial românesc 2025”, eveniment online organizat vineri, 13 februarie, de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții.
Scriitorul Mircea Cărtărescu va participa la Stockholm, pe 19 și 20 februarie 2026, la două evenimente de lansare a volumului Theodoros, publicat în limba suedeză, în traducerea lui Inger Johansson, de prestigioasa editură Albert Bonniers Förlag. Volumul în limba suedeză a apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Translation and Publication Support Programme (TPS).
Cartea reunește lucrări reprezentative ale unor artiști români activi în anii ’70–’80 și documentează un segment esențial din Colecția de Artă Românească Geoffrey și Frances Tyler, astăzi parte a patrimoniului Universității din Tasmania – una dintre cele mai vaste și valoroase colecții de artă românească din afara granițelor.
Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la acordarea Premiului Nobel pentru Literatură renumitei poete, diplomate și educatoare chiliene Gabriela Mistral și a centenarului relațiilor diplomatice dintre România și Chile, Ambasada Chile în România, în colaborare cu Institutul Cervantes din București, organizează „Omagiu Gabriela Mistral”, care va avea loc pe 18 noiembrie, ora 18.30, la sediul Institutului Cervantes din București (Bd. Regina Elisabeta, nr. 38).
În 23 octombrie 2025, se va desfășura, la Ukrainian Institute of America din New York, cea de-a șaptea ediție a European Literature Night / Noaptea Literaturii Europene.
Miercuri, 15 octombrie, la ora 19.00, la Sala Mare a Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38) va avea loc lansarea unei cărți-eveniment: prima traducere în limba română a romanului „Mama ca Dumnezeu” de Gabriela Melinescu.
Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat pe 9 octombrie că Premiul Nobel pentru literatură se acordă în 2025 scriitorului maghiar László Krasznahorkai „pentru opera sa impresionantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia susţine şi promovează participarea scriitorilor români Mircea Cărtărescu, Irina Ţurcanu şi Andreea Simionel la ediţia a XXIII-a a Pisa Book Festival, manifestare culturală ce va avea loc în perioada 2–5 octombrie 2025, la care România este ţară invitată de onoare.
Romanul Silex de George Cornilă, apărut în 2024 la Editura Polirom și desemnat câștigător al Galei Premiilor Radio România Cultural 2025, va putea fi ascultat în curând, în lectura autorului, în cadrul programelor Radio România Cultural.
Mario Vargas Llosa, scriitorul peruan laureat cu Nobel pentru literatură, figură proeminentă a literaturii latino-americane și unul dintre cei mai importanți scriitori ai acestui secol, a murit duminică, pe 13 aprilie, la Lima.
În perioada 11-13 aprilie 2025, România va fi prezentă la cel mai important eveniment internațional dedicat cărții din capitala Franței: Festival du Livre de Paris.
În perioada 14-25 aprilie 2025, Radio România Cultural oferă ascultătorilor săi o experiență de excepție: lectura integrală a „Jurnalului de la Păltiniș”, realizată de Gabriel Liiceanu în studiourile postului național de radio.