Opt ipostaze ale locuirii în Bucureștiul contemporan
https://www.ziarulmetropolis.ro/opt-ipostaze-ale-locuirii-in-bucurestiul-contemporan/

Asociaţia VIRA anunţă lansarea rezultatelor cercetării multidisciplinare realizată în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spaţiilor de locuit din Bucureşti şi împrejurimi”. Casele şi oamenii din spatele uşilor, resorturile de ordin cultural, social şi economic care îşi pun amprenta asupra experienţei de locuire, au reprezentat direcţiile de analiză ale echipei extinse de cercetare.

Un articol de Liliana Matei|10 Decembrie 2015

Dezbaterea dedicată cercetării va avea loc vineri, 11 decembrie, începând cu ora 16:30 la Cetatea Artelor din strada Henri Coandă nr. 38, București.

Modul în care spaţiul de locuit este folosit descrie idei şi valori culturale, iar experienţele de locuire surprind deopotrivă istoria personală şi pe cea a comunităţilor sau grupurilor de oameni. Astfel, subiectul locuirii în Capitală a fost abordat prin prisma a opt tipologii și, în special, a particularităților acestora: căminele și chiria, casa în credit, apartamente din blocurile construite în perioada socialistă, ansamblurile rezidențiale, spațiile de locuit din zona periurbană din proximitatea Bucureștiului, fostele case naționalizate și cazul persoanelor evacuate, locuințele din zone de tip „ghetou” și persoanele fără adăpost.

Cercetarea „De la stradă la ansambluri rezidențiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureștiul contemporan” scoate în evidență influența majoră pe care statutul de proprietar continuă să îl aibă asupra experienței de locuire. Deținerea unei locuințe este asociată cu stabilitatea, securitatea și este, în același timp, o investiție.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care statutul de chiriaș e perceput ca fiind unul vulnerabil, atât în raport cu proprietarii, cât și în raport cu propriile așteptări. În ceea ce privește locuirea în rate, o constantă a acesteia este dată de noțiunea de compromis pe care viitorii proprietari o resimt prin alegerea unei zone și unui anumit tip de locuință, prin adoptarea unui stil de viață mai cumpătat și prioritizarea creditului.

Hol_apartament_locuire@Case Vii
Rezultatele studiului prezintă și standardul aspirațional în privința căminului visat: locuința individuală sau, altfel spus, „casa pe pământ”, diferită însă de locuința rurală tradițională. Studiul de caz ce prezintă specificul locuirii în zona periurbană a Capitalei – comuna Chiajna, județul Ilfov – abordează transformările prin care trec locatarii, locuințele lor dar și localitatea per ansamblu. Dintr-un spațiu eminamente agricol acesta devine, treptat, unul construit, căpătând caracteristicile celui urban.

Analiza transformării unui spațiu de locuit în „acasă”, cu accent pe apartamentele din blocuri ridicate în perioada industrializării socialiste (cartierul Tineretului), reflectă caracterul de proces al acestei transformări. De cele mai multe ori interiorul unui astfel de apartament, standardizat, se află în strânsă legătură cu identitatea celui care îl locuiește. În cazul noilor ansambluri rezidențiale, criteriile modernului și ale esteticului devin factori decisivi în alegerea unei locuințe.

Acolo unde există deficiențe de infrastructură, resurse sau servicii – cu accent pe zonele de tip „ghetou” din Capitală – valorile familiei extinse și comunitatea devin mai importante decât spaţiul fizic privat deţinut. Despre strategii de supraviețuire și adaptare se face discuție și în legătură cu naționalizarea caselor și restituirile de facto. Este vorba de locuirea în vecini, la rude și chiar bricolarea unor locuințe în stradă.

Legătura cea mai puternică între locuire și identitate iese în evidență în situația persoanelor fără adăpost. Cercetarea reflectă rolul organizațiilor nonguvernamentale în procesul de redobândire a identității, prin sprijinul pe care acestea îl oferă persoanelor care locuiesc în stradă.

Echipa care a documentat şi analizat varietatea formelor şi experienţelor de locuire din Bucureştiul contemporan, coordonată de Natalia Negru, a fost alcătuită din cercetători din cadrul Asociaţiei Vira (Andra-Mitia Dumitru, Cristina Boboc, Oana-Cristiana Iftode, Vlad Cătună) şi Muzeului Naţional al Ţăranului Român (Carmen Mihalache, Maria Mateoniu, Ciprian Voicilă, Bogdan Iancu, Cosmin Manolache). Aceștia au fost sprijiniţi de studenţi voluntari de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (Universitatea din Bucureşti), Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative și Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”.

Raportul final de cercetare va putea fi consultat la adresa www.bucharesthousingstories.ro.

21
/03
/19

Trupa britanică The Cure a înregistrat un nou album de studio, primul în decurs de zece ani, potrivit declaraţiilor solistului, Robert Smith. Invitat la emisiunea „The John Maytham Show” pentru a vorbi despre concertul pe care grupul îl va susţine joi, în Capetown, Smith a făcut dezvăluiri despre albumul care urmează „4:13 Dream”, lansat în 2008.

21
/03
/19

Când ați ascultat ultima oară o creație semnată de marele Amadeus? Mozart – considerat geniul muzicii clasice, care a compus peste 600 de lucrări în nenumărate genuri (operă, simfonii, concerte, muzică de cameră etc.) în doar 35 de ani de viață trăiți extrem de intens – este cel căruia îi este dedicat în întregime concertul susținut miercuri, 27 martie (19.00), la Sala Radio, de ORCHESTRA  DE  CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului RADU POSTĂVARU.

21
/03
/19

Au trecut câțiva ani buni de când, într-un alt sfârșit de martie, am avut șansa unei întâlniri cu actrița Carmen Stănescu. Era anul 2011. Avea atunci 86 de ani și alesese deja să stea departe de scenă, să rămână acasă la ea, în apartamentul de pe Bulevardul Dacia, unde prefera să oprească timpul în loc și să trăiască într-o altă lume…

21
/03
/19

Duminică am fost la muzeu pentru o scurtă incursiune in mintea întortocheată a lui Leonardo Da Vinci. Doar că fără titirel și mami, epuizați după cele aproape zece zile de spitalizare. Pe drum, ne-am oprit cu Alessandro, tatăl lui Lorenzo, la un showroom auto. Cam scumpe mașinile de acolo, totuși, pentru buzunarele noastre pline cu caramele.

20
/03
/19

Paul Schrader, David Lowery și Kent Jones sunt trei dintre regizorii ale căror filme vor fi proiectate în premieră în România în cadrul American Independent Film Festival. Ediția a 3-a a festivalului va avea loc între 12 și 18 aprilie, la Cinema PRO și Cinema Muzeul Țăranului din București, iar biletele vor fi disponibile în curând pe eventbook.ro și în rețeaua Eventbook.

20
/03
/19

OPINIE Pentru al doilea an consecutiv, trofeul Gopo pentru cel mai bun film ajunge la un lungmetraj care s-a remarcat în special prin succes la public, și mai puțin prin prezențe în festivaluri sau elogiile criticii. În acest caz, „Moromeții 2”, de Stere Gulea. Este reconfirmarea unei schimbări în receptarea filmului românesc.

Page 1 of 78412345...102030...Last »