Patapievici, noul preşedinte Artmark
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-noul-presedinte-artmark/

Scriitorul Horia-Roman Patapievici, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), va ocupa funcţia de preşedinte al grupului Artmark, platforma privată de promovare culturală formată din şapte entităţi, printre care şi casa de licitaţii Artmark şi Lavacow.

Un articol de Petre Ivan|24 martie 2015

Patapievici, noul preşedinte Artmark / Luna martie a anului 2015 aduce o schimbare importantă în conducerea grupului Artmark, platformă privată de promovare culturală formată în prezent din şapte entităţi, dintre care cele mai cunoscute sunt casa de licitaţii Artmark, Centrul Cultural ArtSociety, Institutul Artmark de Management al Artei, casa de licitaţii online Lavacow, destinată comercializării artei contemporane româneşti şi est-europene, şi Artmark Historical Estate, specializată în recuperarea şi promovarea monumentelor istorice.

Astfel, după aproape şase ani, Manuela Plăpcianu se retrage din funcţia de CEO şi preşedinte Artmark, pentru a se dedica antreprenoriatului social în domeniul educaţiei. Însă Manuela Plăpcianu rămâne alături de echipa Artmark ca acţionar şi membru al consiliului executiv Artmark.

Funcţia de CEO Artmark va fi preluată de Alexandru Bâldea, acţionarul majoritar al grupului.

Totodată, noul preşedinte al grupului Artmark este, începând din 20 martie, Horia-Roman Patapievici, scriitor, filosof şi manager cultural, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2005 – 2012), vicepreşedinte (2008 – 2010) şi preşedinte (2010 – 2011) al EUNIC (European Union National Institutes for Culture).

Principalul mandat al noului preşedinte este coordonarea internaţionalizării operaţiunilor grupului, incluzând promovarea în Patapievicispaţiul european nu doar a artei contemporane româneşti, dar şi a valorilor patrimoniului cultural naţional, precum şi, nu în ultimul rând, continuarea demersurilor de profesionalizare şi accesibilizare a pieţei de artă româneşti.

Consiliul de excelenţă al grupului Artmark, ce supraveghează şi girează politicile întregii platforme culturale Artmark, cuprinde personalităţi culturale şi publice româneşti, ce şi-au asumat misiunea de a se implica în creşterea vizibilităţii culturii româneşti şi a impactului acesteia în modelarea societăţii româneşti, printre care fostul preşedinte al României Emil Constantinescu (1996 – 2000), prinţesa Marina Sturdza, artistul Ioan Sbârciu, preşedinte al Senatului Universităţii de Artă Cluj, Catrinel Pleşu, fostul director al Centrului Naţional al Cărţii, şi Angela Baillou, directorul regional Christie’s pentru Europa Centrală şi de Est.

Foto: Patapievici, Artmark – wikipedia

03
/10
/19

La început de octombrie, emisiunea „Garantat 100%” de la TVR 1 împlineşte 20 de ani. Realizatorul ei, Cătălin Ştefănescu, vine să-şi întâlnească telespectatorii cu ediţii în premieră, într-un decor complet nou, modern şi primitor în acelaşi timp. Noul Garantat 100% începe duminică, 6 octombrie, cu un dialog plin de substanţă cu psihoterapeuta Esther Perel.

26
/09
/19

Cea mai mare expoziție dedicată lui Nicolae Tonitza, instalații imersive create special pentru eveniment și 4 pavilioane noi de artă, cu opere în valoare de peste 15 milioane de euro. Pavilionul de Artă București — Art Safari își deschide porţile în perioada 27 septembrie - 6 octombrie 2019, în Palatul Oscar Maugsch BCR, din Piața Universității.

19
/09
/19

Joi, 19 septembrie, începe la Sfântu Gheorghe (Covasna) Festivalul de Arte Contemporane pulzArt, un prilej foarte bun pentru cei care nu și-au făcut încă planuri pentru weekend să își facă spontan o bucurie. Frumusețea locului și a împrejurimilor este completată de pulzArt, un festival care oferă șansa iubitorilor de artă și frumos de a veni în contact cu ce mai e nou, care sunt formele de exprimare artistică la zi, care sunt tendințele în diferite domenii artistice și ce îndrăgește publicul de afară. 

16
/09
/19

Românii iubesc arta, dar de la distanță. Peste 7 din 10 adulți români regretă că nu și-au dezvoltat pasiunile artistice din copilărie, deși consideră că ar fi putut să le transforme într-o meserie, conform unui studiu național realizat  pe un eșantion reprezentativ de peste 1.400 de persoane. Motivul care i-a determinat să renunțe la pasiunea lor este de natură financiară.