Patapievici: „Intelectualul a dispărut!“
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-intelectualul-a-disparut/

Filosoful şi eseistul Horia-Roman Patapievici, fostul director al Institutului Cultural Român, a declarat pentru emisiunea Digicult de la Digi24 că „intelectualul a dispărut“, iar locul lui în societate a fost luat de realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.

Un articol de Corina Vladov|15 Februarie 2013

Filosoful şi eseistul Horia-Roman Patapievici, fostul director al Institutului Cultural Român, a declarat pentru emisiunea Digicult de la Digi24 că „intelectualul a dispărut“, iar locul lui în societate a fost luat de realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.

Iată câteva declaraţii pe care le-a făcut Horia-Roman Patapievici:

Despre intelectualii din politica românească

„E o tendință a sistemului politic românesc de a îi elimina pe intelectuali. Intelectualul care reușește să ocupe o poziție importantă este imediat puternic demonizat. (…) Am reformat Institutul Cultural Român. L-am făcut performant pe piețele occidentale. Sunt mai hulit ca niciodată. Acest lucru nu mi se poate ierta. Voi fi urmărit de acest succes până la sfârșitul vieții. Toată lumea se întreabă de ce intelectualii nu fac ceva, iar când reușesc să facă, fie se trece cu vederea performanța lor, fie sunt direct demonizați chiar pentru acea performanță.”

Despre televiziuni

„Această mare tradiție europeană, occidentală, a intelectualului implicat în treburile cetății, care a început cu «J’accuse», al lui Émile Zola și cu sarcasmul lui Brunetière, care a spus «Auzi ce idee! Să-și facă o profesie din faptul că-și folosesc mintea. Intelectual». Asta e o mare tradiție, care, însă, s-a încheiat. S-a încheiat odată cu apariția, în centrul vieții publice, a televiziunilor. Asta a schimbat totul.

Înainte, spațiul public era un spațiu în care funcționa cuvântul. Iar cuvântul era vehiculat de presa scrisă, de cărți, de pamflete. Dar implica un anumit raport al celor care citeau cu mesajul pe care cineva, care trebuia să fie talentat, carismatic, îl putea produce: reflecția. Distanța pe care o ai față de textul scris. Trebuie să înțelegi. În timp ce la televiziuni, raportul este complet schimbat: este imediatețea imaginii, care, prin faptul că este instantaneu percepută, creează impesia – adesea falsă – că este și înțeleasă.

Intelectualul a dispărut. Cine e în locul lui? Realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.”

„Pentru mine, primii ani de după revoluție sunt ani ai sărbătorii. Piața Universității, până să devină ceva destul de năclăit, a fost un spațiu în care s-a celebrat bucuria. Bucuria de a putea spune nu, de a putea striga NU și de a putea da cu tifla Puterii. Vă spun, ca unul care am participat, este o bucurie amețitoare.”

„Nu cred nici în noțiunea de român și nici în cultura care astăzi tinde să devină o cultură dominantă, la modă, a protestului. De când lumea a ocupat Wall Street, ceea ce este foarte «fashionable», foarte ușor de făcut, te protejează poliția, nu te arestează, trei elicoptere survolează zona.

Toată presa permite ca cea mai mică grimasă, cea mai mică clipire să fie tradusă ca o tresărire de suferință morală adâncă a cuiva care acolo protestează pentru libertatea, viața, demnitatea lui. Această înscenare permite ca cel mai mic lucru și cel mai insignifiant să pară mare și plin de semnificație. (…)

Nu cred nici în noțiunea de român, generică, și nici în cultura protestului, care e foarte la modă astăzi și îi definește pe toți aceia care nu îndrăznesc nimic, dar cu beneficii mediatice maxime.”

„În piața publică poți să strigi, dar dacă nu este un microfon în gura ta, nu te aude nimeni. Poți să-ți dai foc pe pârtia de la Predeal, cum a făcut Liviu Babeș, dar dacă nu este o televiziune acolo, să transmită imaginea, nu va afla nimeni.”

17
/10
/19

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

16
/10
/19

„Turandot“ de Puccini continuă să fie unul dintre cele mai mari succese de operă ale regizorului Andrei Şerban. Montat iniţial pentru Los Angeles Olympic Arts Festival, „Turandot“ a avut premiera în 1984 la Royal Opera şi Covent Garden, cu o distribuţie excepţională.

16
/10
/19

Vineri, 18 octombrie, de la ora 19:00, Curtea Veche Publishing, Institutul Gurdjieff din România și Librăriile Cărturești vă așteaptă la o discuție despre volumul „Întâlniri cu oameni remarcabili” de G.I Gurdjieff. La discuție vor participa regizorul Andrei Șerban, Laszlo Hollan (reprezentant al Institutului Gurdjieff din Paris), Cantemir Mambet (traducătorul cărții, preşedinte al Institutului Gurdjieff din România).

15
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Disponibil în unele cinematografe, documentarul „Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole”, de Mihai Mincan şi Claudiu Mitcu, discută subiectul migrației românilor în străinătate din câteva unghiuri inedite.

15
/10
/19

Actriţa Tamara Buciuceanu a murit, marţi, la vârsta de 90 de ani. Marţi dimineaţă, purtătorul de cuvânt al Spitalului Elias, Silvius Negoiţă, declara despre Tamara Buciuceanu: "Este într-o stare gravă la Terapie Intensivă. Nu a părăsit niciun moment Secţia de Terapie Intensivă. Este intubată şi ventilată mecanic, în stare critică".

15
/10
/19

Noul album byron, ce va fi lansat în București pe 9 noiembrie la Arenele Romane, este un album despre noi, despre România, dedicat n o u ă . "Nouă" – un carusel muzical cu 12 piese despre emigranți dar și despre noi, cei rămași acasă. Un album despre inconștientul colectiv, despre tăceri și mersul nostru zilnic pe ață.

15
/10
/19

Joi, 17 și vineri, 18 octombrie, de la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu", condusă de Alexander Walker, va avea în program oratoriul Visul lui Gerontius de Edward Elgar. Soliști invitați sunt tenorul Oliver Johnston, mezzosoprana Aura Twarowska și basul Marius Boloș , iar Corul Filarmonicii „George Enescu“ va fi condus de maestrul Iosif Ion Prunner. Concertul este realizat cu sprijinul Societății Elgar din Marea Britanie.

Page 1 of 83312345...102030...Last »