Poveştile instrumentelor – un proiect lansat în Noaptea de Sânziene 2020
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestile-instrumentelor-un-proiect-lansat-in-noaptea-de-sanziene-2020/

Proiectul Poveştile instrumentelor a fost conceput într-un fel şi se naşte în alt fel, în Noaptea de Sânziene a anului 2020, în vremuri în care a vrea să faci artă, oriunde în lume, a devenit neînchipuit de dificil, în vremuri în care artiştii cu şi modul lor de expresie sunt reduşi, aproape, la tăcere, în vremuri în care artiştii par, celor mulţi, neesenţiali.

Un articol de Petre Ivan|23 iunie 2020

Poveştile instrumentelor vor ieşi în lume online, la ora zero în Noaptea de Sânziene, pe povestileinstrumentelor.turneedepoveste.ro şi procontemporania.ro.

Poveştile instrumentelor spun cum cele mai captivante întâmplări artistice se petrec în jurul instrumentelor istorice. Poveștile instrumentelor chiar sunt cu prințese, regi, regine și artiști care au uimit o întreagă epocă. Ele sunt spuse şi cântate de pianistul Horia Mihail, violonistul Gabriel Croitoru, violoncelistul Marin Cazacu, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu, clarinetistul Emil Vişenescu şi organistul Eduard Antal.

Cum au luat ele naştere ?

Au fost odată ca niciodată nişte turnee de poveste, care, de 10 ani, au străbătut an de an România de la un capăt la celălalt, fără oprire. Au purtat numele Pianul călător, Vioara lui Enescu, Flautul fermecat, Duelul viorilor, Orgile României, COOLsound, Clasic la puterea a treia – Violoncellissimo. Cele trei dive şi lista lor s-a îmbogăţit an după an, unele dintre ele crescând într-un an cât alţii-n şapte. Surori, semănând între ele precum fiicele de Împărat, dar având, totuşi, fiecare, ceva diferit.

Când a venit vremea să aniverseze a zecea ediţie, iar Turneele de poveste să se transforme în Poveştile instrumentelor, lumea artistică a fost cuprinsă de îngheţ şi tot ceea ce era glas al unui instrument muzical a amuţit.

Sălile de concert şi spectacol au rămas goale, pe străzile altădată animate în serile de sfârşit de săptămână din jurul acestora nu mai trecea nicio maşină şi niciun om, rochiile de gală au rămas în dulapuri şi, pentru o clipă ce a luat proporţii uriaşe, toţi muzicienii au avut senzaţia că trăiesc un vis urât, din care nu reuşeau să se trezească.

Contrar oricărei evidenţe care spune că o lume fără muzică nu există, tot mai multe ursitoare preziceau dispariţia MUZICII aşa cum o ştiam cu toţii.

Atunci, de undeva, din spatele unei cortine pe care se aşezase praful de când nu mai avea nevoie nimeni de ea, s-a ivit o zână bună care a spus: “Voi să nu uitaţi că atâta timp câţ veţi şti să spuneţi POVEŞTILE INSTRUMENTELOR voastre către spectatorii din sală sau către cei aflaţi în faţa unui foişor dintr-un parc, către elevii şi studenţii voştri, către copii şi către bunici, către publicul care se uită la ecranele telefoanelor mobile la fel de speriat ca şi voi privind către un viitor incert, MUZICA va găsi drumul pentru a reveni la locul ei, în sala de concert, alături de oameni”

Aşa s-au transformat Turneele de poveste în Poveştile instrumentelor, pentru a da speranţă celor care cred în puterea unică a muzicii de a transmite emoţie vie. O serie de poveşti subiective ale instrumentelor au căpătat astfel glasul pianistul Horia Mihail, violonistului Gabriel Croitoru, violoncelistului Marin Cazacu, flautistului Ion Bogdan Ştefănescu, clarinetistului Emil Vişenescu şi organistului Eduard Antal care au spus poveştile instrumentelor lor într-un ton personal, însoţindu-le cu o selecţie muzicală gândită de fiecare cum a considerat mai convingător. Alături de ei în recitaluri au venit pianista Clementina Ciucu-Ristea şi violonista Simina Croitoru.

După primăvara îngheţată a anului 2020, Poveştile instrumentelor vor redeveni Turnee de poveste, vor prinde viaţă întâi în aer liber, apoi în catedrale şi în sfârşit în sălile de concert, de la cele mai mici, la cele mai mari, redând speranţă, readucând publicului curajul de a veni alături de ceilalţi şi de a restaura unicitatea actului artistic viu, care presupune existenţa a doi parteneri: artistul şi publicul său.

Detalii pe povestileinstrumentelor.turneedepoveste.ro şi www.procontemporania.ro

31
/10
/16

Serenada pentru vioară, orchestră de coarde, harpă şi percuţie de Bernstein este o lucrare care poate fi foarte rar auzită în România. Ea va fi interpretată la Sala Radio vineri, 4 noiembrie, de la ora 19.00, de violonistul Liviu Prunaru, alături de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea.

30
/10
/16

Ei bine, moda Halloween-ului ajunge și pe un disc de muzică clasică, însă chiar în ajunul Halloween-ului se lansează și un antidot, un disc cu muzică de Mozart. Ambele, foarte bine cântate.

28
/10
/16

Unul dintre cei mai importanţi compozitori contemporani este invitatul lui Cătălin Ştefănescu la Garantat 100%. Interviul cu Philip Glass, exclusivitate TVR, se vede duminică, 30 octombrie, de la 23.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.„Vom povesti despre ce însemna lumea Americii acelor ani, despre cum arăta viaţa unui tânăr artist în acei ani, despre magazinul de discuri al tatălui lui Philip Glass, precum şi despre atmosfera muzicală a acelei perioade”. (Cătălin Ştefănescu)

27
/10
/16

„La Muse et le Poète”, „Pour un tombeau sans nom” și seria de concerte aMUSE bouche sunt cele care deschid săptămâna aceasta cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo, o ediție în care este celebrată eterna muză și eternul poet, o ediție tribut poeziei pe care arta o aduce în viețile noastre.

25
/10
/16

Marţi 22 noiembrie, de la ora 19:00, pasionații de muzică sunt invitați la concertul extraordinar AG Weinberger Band, de la Teatrul Fani Tardini din Galați. AG Weinberger este singurul artist de blues şi jazz din România selectat pentru nominalizare la 7 categorii la Premiile Grammy, decorat in 2011 cu Ordinul Cultural în grad de Cavaler.

25
/10
/16

Concertul de Ziua Radioului este deja un element tradițional al stagiunii de la Sala Radio, acesta fiind programat în vinerea cea mai apropiată de data de 1 noiembrie, când în urmă cu 88 de ani era înființat radioul public în România. Primul concert al orchestrei ce avea să devină mai târziu Orchestra Națională Radio avea loc tot în noiembrie 1928, sub bagheta lui Mihail Jora.

20
/10
/16

Actriţă şi cântăreaţă Chrysta Bell, muza lui David Lynch şi protagonista noului sezon Twin Peaks, va concerta în premieră la Bucureşti (26 şi 27 octombrie), alături de formaţia sa. Concertul va fi urmat de proiecţia peliculei The Music of David Lynch.

19
/10
/16

Celebrul violonist David Grimal, acompaniat de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Jin Wang, va concerta vineri, 21 octombrie, ora 19.00, la Sala Radio, prezentând publicului romanticul Concert în re minor pentru vioară şi orchestră. Seara va fi prefaţată de o lucrare originală, Simfonia nr. 1 - O poveste veche de Jin Wang, iar în partea a doua va cuprinde spectaculoasele Dansuri simfonice, op. 45 de Rachmaninov.

18
/10
/16

Proiectul “Lipatti Restituiri”, propus de Asociaţia Opus şi finanţat de Ministerul Culturii, s-a încheiat vineri, la Colegiul Noua Europă din Bucureşti. Acesta a cuprins lansarea site-ului www.dinulipatti.org, primul site românesc dedicat marelui pianist, și o serie de trei conferințe susținute la București și Cluj de Mark Ainley, cercetător canadian și expert în înregistrări istorice.

18
/10
/16

Între 28 octombrie și 14 noiembrie 2016 se va desfășura cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo, sub înaltul patronaj al Președintelui României. Festivalul poartă în acest an numele „La Muse et le Poète” și promite în 20 de concerte întâlniri cu 23 de muzicieni din 18 țări, printre care pianiștii Olli Mustonen și Louis Lortie, violoniștii Mihaela Martin, Ilya Gringolts sau Philippe Graffin, violistul Lars Anders Tomter, violonceliștii Frans Helmerson, Christian Poltera sau Maximilian Hornung.

18
/10
/16

Academia Suedeză nu-l va mai contacta pe Bob Dylan, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, după mai multe încercări nereușite, a declarat secretara permanentă a instituției, Sara Danius. Artistul american a primit în tăcere premiul care i-a fost acordat joia trecută. În aceeași seară, el a oferit un concert în Las Vegas, unde s-a mulțumit să cânte, fără a aborda acest subiect în fața publicului.

18
/10
/16

“Rolul muzicii este pretutindeni acelaşi, de multă vreme: sa fie bine aleasă, să fie dăruită de cei care au acest dar, spre a determina o apropiere, ba chiar o comunitate între cei care iubesc muzica” - Horia Andreescu. Dirijorul principal al Filarmonicii "George Enescu” împlinește, astăzi, 70 de ani.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

Într-o zi de 14 octombrie se năştea Ciprian Porumbescu, unul dintre cei mai faimoşi compozitori români ai vremii sale. Cuprins de dragostea pentru valorile neamului său, a participat în adolescenţă la sărbătorile organizate de societatea Culturală „Arboroasa“, la Mănăstirea Putna, din anul 1871, unde l-a cunoscut şi s-a împrietenit cu Mihai Eminescu.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”