-->

Revizorul. Gogol a renăscut la TNB
https://www.ziarulmetropolis.ro/revizorul-gogol-a-renascut-la-tnb/

CRONICĂ DE TEATRU Vreţi să vedeţi un BMW înaintând pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, pe muzica lui Mozart? Astfel îşi deschide spectacolul Felix Alexa, regizorul celebrei piese gogoliene „Revizorul“.

Un articol de Teodora Gheorghe|15 octombrie 2013

CRONICA DE TEATRU Vreţi să vedeţi un BMW înaintând pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, pe muzica lui Mozart? Astfel îşi deschide spectacolul Felix Alexa, regizorul celebrei piese gogoliene „Revizorul“.

Avem de-a face cu o variantă îndrăzneaţă şi revigorantă, unde teatrul se aliază triumfal cu dansul şi cu muzica, pentru a servi publicului un cocktail-surpriză, cu ingrediente care mai de care mai savuroase.

Musafirul nepoftit

Povestea? Un funcţionăraş cu pretenţii de fante ajunge să fie confundat cu un inspector incognito pe care cetăţenii (ne)onorabili dintr-un orăşel de provincie îl aşteaptă, însufleţiţi de exuberanţa sinistră a unui condamnat la moarte. Prilejul sosirii oaspetelui nepoftit agită oceanul de nedreptăţi unde înoată locuitorii de vază ai orăşelului, în frunte cu primarul Dmuhanovski.

Dintr-o dată, bolnavii încep să se evapore din spitale miraculos, iar actele oficiale sunt iscodite de ochi prevăzători, pentru ca informaţiile compromiţătoare să-şi găsească drumul spre inexistenţă – la fel de miraculos, desigur!

Un Gogol contemporan

Mihai Constantin este un vulcan care clocoteşte în permanenţă şi-şi revarsă replicile dogoritoare peste toţi ceilalţi. Jocul lui are o forţă impresionantă, dirijând parcă întreg spectacolul. Zvâcul lui este egalat doar de „furtuna Marius Manole”, ce cuprinde întreaga scenă, antrenându-şi oponenţii într-un vârtej de cuvinte, mişcare şi dans.

Revizorul

Mihai Constantin, într-o scenă din Revizorul de la TNB

Acrobaţiile executate de protagonist când Hlestakov atinge apogeul gloriei sale ar putea părea puţin neobişnuite pentru iubitorii teatrului clasic, dar denotă originalitatea unei regii menite să îl fure pe Gogol din peisajul sumbru al scrierilor sale, aducându-l în decorul lumii contemporane.

Actorul şi dansatorul Istvan Teglas îşi face apariţia în forţă, dintr-o maşină de spălat. Mişcările sale – aproape un balet care animă obiectele din jur – sunt o extensie hilară a personajului Hlestakov. De cele mai multe ori, îl ghicim pe Osip doar dintr-un braţ ieşit de sub pat sau un chip prefigurat printre gratii. Pe măsură ce farsa avansează, cei doi par să formeze un singur trup, sugerând o simbioză psihologică stăpân-servitor.

Cele câteva momente muzicale de excepţie taie răsuflarea publicului. Alaiul de cetăţeni este acompaniat de Maria Buză, o prezenţă strălucitoare, desprinsă parcă dintr-un musical.

Demagogia demascată

Andrada Chiriac se face „vinovată” de scenografia piesei. Birocraţia este ilustrată inteligent prin machete uriaşe, reprezentând dosarele pline de nereguli. Oamenii devin umbre ale propriilor minciuni, la poalele munţilor de hârţogăraie. Nu întâmplător o bună parte din poveste se petrece în preajma unui pat luxos – intimităţile şi secretele sunt expuse, iar „crema societăţii” ne apare în toată splendoarea ipocriziei ei, dezbrăcată de haine şi caracter.

Revizorul

Scenografia spectacolului Revizorul este realizată de Andrada Chiriac

Scara pe care se urcă la început Hlestakov şi apoi primarul este un simbol al pseudo-gloriei şi al ambiţiilor încununate de interese meschine şi lăcomie. Alegerea costumelor a adus laolaltă elemente clasice şi moderne, semn că demagogia politică este mereu actuală.

Umor flagrant

Personajele lui Gogol sunt atât de lipsite de caracter, încât devin adorabile. Inspectorul şcolar Luca (Armand Calotă) este bâlbâit şi timid. Zemlianika, directoarea spitalului (Irina Movilă), se laudă că e gata să-şi „servească patria”, chiar dacă asta înseamnă să-şi întrebuinţeze tot arsenalul feminin pentru a-l seduce pe noul inspector. Bobcinski se ascunde în spatele dulapului ca să-l spioneze pe Hlestakov, dar se dă de gol când obiectul se prăbuşeşte cu tot cu el.

Citiţi şi: Marius Manole şi un record: 23 de reprezentaţii în 21 de zile!

Umorul flagrant nu e lipsit de note de tragism, fin strecurate printre cearşafurile din elegantul pat unde doarme fals-inspectorul. Locuitorii orăşelului sunt aidoma unor clovni trişti, mânuiţi de păpuşarul-şef Dmuhanovski. Hazul burlesc al cuplului Bobcinski-Dobcinski, interpretaţi de Claudiu Bleonţ şi Mihai Calotă, contribuie la farmecul încurcăturilor.

„Sala Studio e deschisă oricărui experiment imaginat de vreun regizor şi de vreun teatru”, mărturiseşte Ion Caramitru, fericit că una dintre sălile cele mai de seamă ale TNB a reînviat în lumina Revizorului. Şi iată că experimentul a reuşit şi vă aşteaptă să îl descoperiţi în continuare cu aceeaşi plăcere cu care am făcut-o şi eu.

INFO

Teatrul Naţional Bucureşti

Revizorul

de Nikolai Vasilievici Gogol

Data reprezentaţiilor:

– 19 octombrie, ora 19:30

–  24 octombrie, ora 19:30

– 25 octombrie, ora 19:30

Regia: Felix Alexa

Traducere: Mașa Dinescu

Scenografie: Andrada Chiriac

Durata spectacolului: 2 ore

Distribuţia: Marius Manole, Mihai Constantin, Ana Ciontea, Ilinca Manolache, Irina Movilă, Claudiu Bleonţ, Istvan Teglas ş.a.

Rating: ●●●●●

Foto din Revizorul: Tudor Predescu

25
/02
/26

„De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații nevoite să se descurce singură, surprinzând fragilitatea emoțională, nevoia de apartenență și solidaritatea care se naște între tineri lăsați să-și construiască propriile repere într-un context marcat de absența adulților.

25
/02
/26

Republica Moldova participă pentru prima dată oficial, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ministerului Afacerilor Externe, la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia cu proiectul În a mia și a doua noapte, realizat de artistul Pavel Brăila (Republica Moldova) și curatoriat de Adelina Luft (România).

25
/02
/26

Vernisajul va avea loc joi, 26 februarie, de la ora 18:00, la sediul galeriei din Piața Amzei 13, București. Expoziția poate fi vizitată până pe 4 aprilie 2026, de miercuri până vineri între orele 16:00 – 20:00, iar sâmbătă între 14:00 – 20:00.

25
/02
/26

KineDok – rețeaua europeană care aduce documentare creative în spații alternative – continuă în următoarele săptămâni, cu proiecții în toată țara. În București ne reîntâlnim cu două filme despre provocările pe care le navighează adolescenții, la Seneca Anticafe și Centrul Ceh.

19
/02
/26

Ziua Națională Constantin Brâncuși este sărbătorită anual pe 19 februarie, marcând nașterea sculptorului, cu 150 de ani în urmă, la Hobița. Anul 2026 a fost declarat Anul Constantin Brâncuși și este marcat de Institutul Cultural Român și reprezentanțele sale din străinătate printr-o serie extinsă de expoziții, conferințe, evenimente multimedia, concerte, spectacole de teatru și intervenții artistice.

19
/02
/26

Marți, 24 februarie, vor fi prezenți la București pentru o serie de acțiuni Mariann Le-winsky și Karl Wratschko, doi dintre cei mai mari specialiști în cinema mut și timpu-riu, curatori, cineaști și experți în arhive audiovizuale. Evenimentul este organizat de UNATC „I. L. Caragiale” din București și Institutul Italian de Cultură din București.

19
/02
/26

Programul Salon des Refusés, dedicat filmelor valoroase rămase în afara circuitului tradițional de distribuție, își găsește o nouă casă la Apollo111 Cinema, unde va continua, în același format curatorial, să aducă în fața cinefililor din București titluri esențiale ale cinemaului de autor contemporan.

17
/02
/26

Vineri, 20 februarie 2026 (de la 19.00), aveți ocazia de a asculta la Sala Radio lucrarea ce a deschis toamna trecută Festivalul Internațional „George Enescu”: Concertul în re minor pentru vioară și orchestră semnat de Aram Haciaturian – în interpretarea solistică a unei invitate extraordinare: violonista Alexandra Conunova.

17
/02
/26

Scriitorul Mircea Cărtărescu va participa la Stockholm, pe 19 și 20 februarie 2026, la două evenimente de lansare a volumului Theodoros, publicat în limba suedeză, în traducerea lui Inger Johansson, de prestigioasa editură Albert Bonniers Förlag. Volumul în limba suedeză a apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Translation and Publication Support Programme (TPS).

13
/02
/26

În Anul Constantin Brâncuși (instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului), Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și Artmark lansează proiectul cultural „Tu ești Brâncuși!”: o intervenție artistică ce recreează celebra „Poartă a Sărutului” la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță.

13
/02
/26

Din 2002, Campania Națională „Artiștii pentru Artiști” a devenit un simbol al solidarității în comunitatea teatrală românească, un apel la unitatea de breaslă, marcând luna martie ca un moment al legăturii umane autentice între cei care dau viață teatrului. Artistul Dragoș Buhagiar a transformat în mod emblematic această idee prin imaginea mâinilor împletite, simbol al protecției și sprijinului reciproc.

12
/02
/26

Dragostea – marcată în luna februarie atât prin tradiționalul nostru Dragobete, cât și prin sărbătoarea internațională de Valentine’s Day – va fi celebrată de Big Band-ul Radio România prin concertul „electrizant” intitulat „Love Around the World”. Prezentat joi, 19 februarie 2026 (de la 19.00), evenimentul o va avea ca invitată specială pe Alice Francis (Germania).