Romulus Vulpescu – o viaţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/romulus-vulpescu-o-viata/

Distinsul poet şi traducător Romulus Vulpescu, care a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, a lăsat în urmă un mare regret pe care o serie de confraţi – academicieni, scriitori, critici literari, eseişti – l-au exprimat, miercuri, în emoţionante declaraţii acordate.   Academicianul Răzvan Theodorescu a mărturisit că Romulus Vulpescu i-a fost […]

Un articol de |19 septembrie 2012

Distinsul poet şi traducător Romulus Vulpescu, care a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, a lăsat în urmă un mare regret pe care o serie de confraţi – academicieni, scriitori, critici literari, eseişti – l-au exprimat, miercuri, în emoţionante declaraţii acordate.
 

Academicianul Răzvan Theodorescu a mărturisit că Romulus Vulpescu i-a fost prieten, apreciind că acesta era un cărturar de excepţie pe care l-a admirat toată viaţa.

 

„Ne cunoşteam de o jumătate de veac şi socotesc că a fost cazul foarte rar al unui intelectual patriot şi al unui intelectual european, în acelaşi timp”, a spus Theodorescu.

El a elogiat „cultura universală” a lui Romulus Vulpescu şi „sentimentele de dragoste fierbinte pentru poporul român, pentru limba şi literatura română”.

„Romulus Vulpescu rămâne un exemplu de intelectual al cetăţii. Nu vom uita niciodată că ideea sărbătoririi Zilei Naţionale la 1 Decembrie, de ziua Marii Uniri, a fost o idee arborată de parlamentarul Romulus Vulpescu. Nu vom uita niciodată ce a făcut el pentru cunoaşterea literaturii române în lume şi a literaturii lumii în România”, a spus Theodorescu.

Despre omul Vulpescu, academicianul a menţionat că acesta era un personaj absolut încântător, căruia îi păstrează o vie şi pioasă amintire.

„În acelaşi timp, mă gândesc la scriitoarea admirabilă care este Ileana Vulpescu şi îi transmit pe această cale condoleanţele mele prieteneşti”, a mai spus Răzvan Theodorescu.

Romancierul Nicolae Breban a rememorat momentele când îl întâlnea pe acesta la Uniunea Scriitorilor, apreciind că Romulus Vulpescu a fost un „excelent traducător, un om de cultură şi de spirit francez, un om foarte fin, un bon viveur, un cozeur formidabil”.

„Nu am fost niciodată prieteni apropiaţi, văd acuma că eram cam de aceeaşi vârstă. În ultimii ani el a trăit foarte retras, n-am prea auzit de el”, a mai spus Nicolae Breban.

Academicianul Eugen Simion a afirmat că Romulus Vulpescu a fost şi rămâne un om de litere complex – poet, prozator, traducător, grafician de carte, un om special, un bun eseist şi, mai mult decât atât, un om de spirit.

„Traducerile lui din clasicii francezi sunt excepţionale, sunt adevărate creaţii artistice. Îmi amintesc că, citindu-le, am fost impresionat să văd câte cuvinte născocea el pentru a transpune în româneşte o expresie intraductibilă din altă limbă. În afară de inteligenţa lui foarte mobilă şi foarte adâncă, în acelaşi timp, cea ce îmi plăcea la el era această dăruire pentru literă şi pentru operă. Sanctifica, într-un anume sens, literatura, opera ca unitate spirituală”, a spus criticul literar.

Pentru Eugen Simion, „prin plecarea lui Romulus Vulpescu, dispare un scriitor eminent din generaţia ’60, un om foarte special, aşi zice de o nobleţe românească, o nobleţe a intelectului, bineînţeles”.

Poetul, eseistul, criticul şi istoricul literar Ion Bogdan Lefter a declarat că Romulus Vulpescu a fost „un poet şi prozator fantast, dedulcit la rafinamentele limbajului, manierizant, încifrat pe alocuri, intensiv, de unde dimensiunea restrânsă a scrierilor lui în versuri şi în proză”.

„Mai activ a fost ca traducător, unul din ultimii reprezentanţi ai unei generaţii care şi-a asumat translatarea unor mari opere ale literaturii universale în limba română, la standardele profesioniste ale traductologiei modernităţii târzii”, a spus Ion Bogdan Lefter.

Romulus Vulpescu a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, pe 18 septembrie 2012, lăsând traduceri din literatura franceză imposibil de ocolit.

Născut la Oradea în anul 1933, Romulus Vulpescu a urmat, la Bucureşti, şcoala primară la „Sf. Andrei” şi Liceul „Gh. Şincai” (1948 – 1951), Facultatea de Filologie – Secţia Limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1955.

După absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, la Editura pentru Literatură Universală, la revista „Luceafărul”, ca secretar literar şi director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea”, muzeolog la Muzeul Literaturii Române şi în redacţia „Manuscriptum”.

A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1973 şi 1989, apoi director al Teatrului Mic până în 1991.

În legislatura 1990 – 1992, Romulus Vulpescu a fost senator, apoi membru în CNA între 1994 şi 1998.

Poemele sale de o rafinată tehnică a versificaţiei au fost culese în mai multe volume, dintre care emblematic este „Arte & Meserie” (1979).

A tradus în chip remarcabil poezie de François Villon, Dante Aligheri, Charles d’Orleans, de poeţi francezi ai Pleiadei. De asemenea, a tradus din Francois Rabelais şi Alfred Jarry.

 

Sursa: Agerpres

21
/02
/14

Producţiile nipone "Călătorie în trei", "Brave Story", "Soarele apune în districtul 64" şi "Roua cerului" vor fi proiectate la Zilele Filmului Japonez, în perioada 25 - 28 februarie, la Cinemateca Română, sala Jean Georgescu din Bucureşti.

21
/02
/14

O fată se îndepartează de la drumul ei. O mamă tot timpul departe. O bunică decisă să facă ultimul pas. Un lup în căutarea victimei. Un vânător care-şi caută direcţia... Totul ca-ntr-un ring de box. Este vina individului pentru faptele sale? Sau a societăţii care l-a ghidat? ‘dontcrybaby’ - luni 24 februarie, în Club Control.

21
/02
/14

ŞTIAŢI CĂ într-o zi de 21 februarie (1972) a fost lansat romanul Marele singuratic, pentru care Marin Preda a primit premiul Uniunii Scriitorilor? Marele singuratic, care continuă lumea moromeţiană, este romanul fiului, al lui Niculae, în care apare neaşteptat şi tatăl, marele personaj Ilie Moromete. El îşi încheiase istoria în volumul doi al Moromeţilor, dar prezenţa sa devine posibilă prin plasarea peripeţiilor lui Niculae într-un timp anterior morţii tatălui său. Notorietatea lui Preda va atinge apogeul opt ani mai târziu, o dată cu ieşirea de sub tipar a volumului Cel mai iubit dintre pământeni, ultimul său roman, la lansarea căruia, sub asaltul numărului impresionant de admiratori, s-au spart vitrinele librăriei.

21
/02
/14

Caravana Docuart debutează sâmbătă, pe 1 martie, cu o primă oprire în Brașov, la Sala Patria. Vor fi proiectate documentare premiate la a II-a ediție a „București Docuart Fest” 2013, realizări cinematografice ale unor regizori consacrați, dar și documentare studențești menite să să sprijine tinerele talente.

21
/02
/14

Scriitorul Mircea Cărtărescu este invitatul special al primei ediţii a Trialogurilor la ArCub, din 27 februarie, de la ora 20.00. Trialoguri la ArCub reprezintă o nouă provocare urbană, adresată tuturor bucureştenilor dornici de a savura un moment special alături de personalităţi marcante din peisajul cultural românesc.

21
/02
/14

Filmele "Ultimul zburator" şi "Dristor" vor fi proiectate vineri şi sâmbătă, la Cinemateca Union din Bucureşti, în seria de evenimente "Independent Union", un nou concept de proiecţii cu invitaţi, menit să promoveze producţia cinematografică independentă.

20
/02
/14

Vineri, 21 februarie, la ora 18.00, la Librăria Bastilia, din Bucureşti, Adriana Babeţi împreună cu invitaţii săi vor readuce în atenţia publicului poveştile amazoanelor celebre din istorie, cu prilejul lansării volumului Amazoanele. O poveste, apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.

20
/02
/14

ŞTIAŢI CĂ într-o zi de 20 februarie s-a născut Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului Herder? Eugen Barbu, care ar fi împlinit, astăzi, 90 de ani, a scris, printre altele, romanele “Groapa” şi „Principele”. A fost căsătorit cu actrița Marga Barbu pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu haiducii lui Mărgelatu.