„S-a furat o bombă”. Mai mult decât burlesc
https://www.ziarulmetropolis.ro/s-a-furat-o-bomba-mai-mult-decat-burlesc/

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE Un film, cu siguranţă, subapreciat. Sau, mai exact, privit de sus ca fiind o simplă operă burlescă. „S-a furat o bombă” (1961), scris şi regizat de Ion Popescu-Gopo, este însă mai mult decât atât.

Un articol de Ionuţ Mareş|26 februarie 2015

Anticipând perioada de relativă liberalizare din anii `60, filmul versatului cineast, cunoscut mai ales pentru animațiile sale, este unul dintre cele mai inventive lungmetraje ale cinematografiei române. Este varianta românească a operelor unor mari regizori (și actori) precum Jacques Tati și Pierre Etaix. O formă de burlesc, totuși, ușor (!) inferioară, deoarece Gopo nu atinge profunzimea și vizionarismul colegilor săi francezi. Cu toate acestea, rămâne o operă unicat în peisajul nostru.

Producție preponderent de studio (Buftea), alb-negru și fără dialoguri, „S-a furat o bombă” este, poate mai mult decât orice, un film despre cinema. Dovada dexterității și lejerității cu care Gopo amesteca (și omagia) genuri cinematografice sau filme punctuale („citate” din „La dolce vita” sau „North by Northwest”), fără a-și pierde propria voce.

Prin eliminarea oricărui comentariu rostit și în special a replicilor, înlocuite uneori de onomatopee sau mormăieli (ca la celebrul Monsieur Hulot al lui Tati), Gopo face o reverență perioadei mute. O plecăciune cu atât mai evidentă cu cât filmul abundă în trimiteri directe, printre alții, la Chaplin și Stan și Bran. Și, în general, la epoca în care gagul era baza întregii filozofii și frumuseți cinematografice. Iar chipurile personajelor, cu trăsături îngroșate menite a evoca tipoligii clar conturate, erau proba supremă că cinematograful trebuia să fie inventat.

Nu toate gagurile din „S-a furat o bombă” sunt reușite sau, mai curând, complexe, dar Gopo afișează o impresionantă ușurință în a le include organic în desfășurarea narativă. Atât cât se poate vorbi de „poveste” într-un film în care gramatica vizuală este totul.

Renunțarea la dialoguri poate fi privită și ca o notă polemică, într-o cinematografie văzută atunci ca instrument de propagandă, în care cuvântul, pervertit și rostit bombastic, era cea mai eficientă și de impact armă.

Prin urmare, Gopo mută centrul de interes pe coloana sonoră. Astfel că sunetele, artificiale, devin unul din mijloacele de creare și potențare a comicului. Tema sonoră centrală este bubuitul puternic al inimii de fiecare dată când geanta cu bomba atomică ajunge la câte un personaj, a cărui coerență fizică se descompune în virtutea pericolului planetar reprezentat de o eventuală explozie.

Era perioada Războiului Rece și a temerilor din întreaga lume privind înarmarea nucleară. Din această perspectivă, filmul are și un mesaj pacifist, în spiritul epocii, dar felul ingenios vizual, în tradiția filmului de animație, în care Gopo alege să-l transmită în cunoscutul final atenuează eventualul damf ideologic (la fel de puțin deranjantă este și împărțirea maniheistă a societății din film între săraci și bogați).

„S-a furat o bombă” începe ca un SF (cu trimitere inclusiv la „Scurtă istorie”), continuă ca un film cu gangsteri (în fapt, o parodie la filmele americane încadrabile acestui gen-cult), alunecă în romance, imaginează, doar din fotografii, un horror, și se încheie ca un film politic și social. Toate sunt subsumate unei slapstick comedy agreabile și astăzi.

Acest text continuă seria de articole lunare, începută în aprilie 2014, care încearcă să readucă în atenţie filme importante, dar mai puţin cunoscute sau pur şi simplu uitate, ale cinematografiei române de ieri sau de azi.

INFO

S-a furat o bombă, 1961

Scenariu și regie: Ion Popescu-Gopo

Distribuție: Iurie Darie, Emil Botta, Haralambie Boroș, Puiu Călinescu, Ovid Teodorescu, Liliana Tomescu, Eugenia Balaure, Tudorel Popa, Ștefan Niculescu Cadet



12
/01
/15

"Omul Pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranţei/ Birdman", regizat de Alejandro González Iñárritu şi considerat unul dintre filmele favoritele la Oscar în acest an, va avea premiera în cinematografele din România pe 16 ianuarie,

11
/01
/15

Filmele "Birdman" şi "Boyhood" sunt marile favorite la Globurile de Aur, a doua distincţie ca importanţă din cinematografia americană după Oscaruri, ce vor fi decernate în noaptea de duminică spre luni, într-o gală la care participă nume mari de la Hollywood şi va fi urmărită în lumea întreagă.

10
/01
/15

CRONICĂ DE FILM „Mommy”, al cincilea lungmetraj al indecent de tânărului cineast canadian Xavier Dolan (25 de ani), este o „tectonică a sentimentelor” ambalată în încadraturi, culori și sunete electrizante, folosite cu o dezinvoltură frapantă.

09
/01
/15

“Orașul câinilor / White God” în regia lui Kornél Mundruczó, propunerea Ungariei la categoria Cel mai bun film străin, este inclus în programul “9 pentru Oscar” la Cinema Studio din București. Evenimentul are loc în capitală între 9 și 15 ianuarie, cu o săptămână înaintea anunțării nominalizărilor celei de 87-a ediții a premiilor Academiei Americane de Film. Cele două proiecții sunt programate duminică, 11 ianuarie, de la ora 14:00 și joi, 15 ianuarie, de la ora 20:00.

09
/01
/15

Debutul în lungmetraj al regizoarei Ana Lungu, "Autoportretul unei fete cuminți", va avea premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam (21 Ianuarie- 1 Februarie 2015), secțiunea "What the F?!".

08
/01
/15

CRONICĂ DE FILM Scris de Bogdan Mirică și regizat de Igor Cobileanski, „Umbre”, noul serial produs și difuzat de HBO România, încearcă să altoiască pe sol românesc un format străin, însă eșuează undeva la mijloc.

08
/01
/15

„De ce eu?”, în regia lui Tudor Giurgiu, unul dintre cele mai așteptate filme românești din 2015, inspirat de un caz real care a zguduit România la începutul anilor 2000, cel al sinuciderii procurorului Cristian Panait, va fi lansat pe 27 februarie 2015 în cinematografele din toată țara.

08
/01
/15

Din 16 ianuarie, Russell Crowe revine în cinematografe în dublu rol: regizor și actor. Un tată în căutarea fiilor săi, într-un context istoric incert: la sfârşitul Primului Război Mondial, când lumea este încă devastată de oribilele sale consecinţe.

06
/01
/15

Filmele propuse anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film străin de România, Republica Moldova, Ungaria, Rusia, Turcia, Polonia, Italia, Belgia și Canada vor fi proiectate la Cinema Studio din București, între 9 și 15 ianuarie 2015, în săptămâna dinaintea anunțării nominalizărilor la cea de-a 87-a ediție a premiilor Academiei Americane de Film.