Zile frumoase în capitala Republicii Moldova la sfârşitul unui august torid, când Asociţia Editorilor din România a organizat ediţia din 2024 a Salonului Internaţional de Carte Bookfest.
Un articol de Monica Andronescu|4 septembrie 2024
Desfășurat la Centrul de Evenimente Mediacor, aflat lângă Universitatea de Stat din Chișinău, târgul de carte a adus împreună scriitori, oameni de litere și cititori curioși să vadă unele dintre cărțile recent editate în România și în Republica Moldova – volume de ficțiune și de poezie, literatură pentru copii, studii din diverse domenii. Voci importante din literatura care se scrie astăzi peste Prut – Emilian Galaicu-Păun, Moni Stănilă, Iulian Ciocan și alții – au intrat în dialog cu publicul și cu scriitori români precum Radu Aldulescu, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Dan Pleșa, Svetlana Cârstean etc., în cadrul mai multor lansări și prezentări de carte.
Dintre volumele prezentate la Bookfest Chișinău anul acesta, există câteva lucrări speciale, care, datorită unor calități remarcabile, au atras atenția unui număr mare de oameni și merită să fie cât mai cunoscute. Una dintre acestea, prezentată și la ediția de la București a Salonului Internațional de Carte Bookfest la începutul lunii iunie, se intitulează „Monasteries and Churches of Transylvania.13th to 18th centuries”, primul volum, recent publicat la Editura Institutului Cultural Român.
După ani de studiu și cercetare, după aprofundarea unui patrimoniu artistic de o bogăție de fapt necunoscută, după descoperirea și organizarea unui material spectaculos, o echipă de cercetători a pus în pagină o Transilvanie plurivalentă. Sub coordonarea părintelui Iustin Marchiș, autor al mai multor volume, prezent la lansarea de la Chișinău, Ana Dumitran, Daniel Dumitran, Petru Guran, Ciprian Șiulea și Mihaela-Sanda Salontai au surprins în această lucrare de o eleganță cuceritoare specificul unui ținut în care mai sunt multe obiecte liturgice și lăcașuri de cult de explorat, un ținut care merită revizitat și descoperit la adevărata sa valoare, precum și la adevărata sa deschidere față de concepții diferite despre lume.
Tipărit în condiții grafice deosebite, albumul conturează un spirit al locului explorând arta religioasă din județele Alba, Sălaj, Cluj și Hunedoara. 157 de monumente, aflate pe o suprață de mii de kilometri, așa cu citim încă din primele pagini scrise de coordonatorul cercetării, sintetizează o Transilvanie multiartistică. Evident, din moment ce ea este o Transilvanie multilingvistică și multireligioasă. Trecând dincolo de ceea ce Părintele Iustin Marchiș numește în cuvântul de deschidere „muzeificarea tradiției” („Astăzi, obiecte liturgice vechi, tradiționale și frumoase nu mai pot fi văzute de credincioși în biserici, în timpul slujbei, ci sunt căutate de cei care iubesc frumosul, de specialiști și de muzeografi. Majoritatea bisericilor de lemn au fost golite sau părăsite și în multe locuri comunitatea s-a reconstituit în jurul bisericii proaspăt clădite, mai mare, dar adesea de o calitate artistică inferioară”), autorii au făcut descoperiri, le-au imortalizat și le-au analizat în pagini de ținută. În plus, și imaginile, și textul au inteligența de a nu spune și de a nu explica totul – cititorul rămâne să-și imagineze, să-și pună întrebări, să reflecteze și, mai ales, să vrea să descopere cu ochii lui.
Acest „ghid artistic”, cum modest își declară autorii lucrarea, folosind un termen clasic, urmează după un proiect editorial dedicat Olteniei și încă unul despre Bucovina. Cartea recent publicată e și „ghid artistic”, fără doar și poate, dar e mult mai mult decât atât, prin deschiderea ei, prin puterea de cuprindere și sugestivitate. Citind-o, îți dorești să mai faci o oprire la Biserica Sfântului Nicolae din Densuș, considerată de autori cea mai interesantă și poate ce mai cunoscută biserică românească din Țara Hațegului, să vizitezi biserica de lemn clădită în 1701 la Derșida, să-ți lași ochiul să se bucure de frumusețile din Biserica Sfintei Treimi de la Agârbiciu, să privești îndelung Biserica Reformată din Mănăstireni, să ajungi pe malul Mureșului, în satul Gurasada, unde se află o biserică a Sfântului Mihail cu o mulțime de comori.
O carte impresionantă și generoasă, din cele care vor rămâne mult timp în biblioteci, pune în pagină o Transilvanie spectaculoasă și o cultură mult mai nuanțată decât înțelegem noi uneori. Apariția ei merită cu prisosință semnalată, iar continuarea – așteptată.
