Salvador Dali – curiozități (esențiale)
https://www.ziarulmetropolis.ro/salvador-dali-stiati-ca/

După ce ajunge cel mai renumit artist al curentului suprarealist, Salvador Dali (11 mai 1904 – 23 ianuarie 1989) se vede vehement criticat de André Breton, pe motiv că spaniolul nu are o poziţie clară faţă de Hitler şi că nu se alatură mişcării de stânga a avangardiştilor. Exclus din sânul mişcării care l-a consacrat, Dali exclamă înfuriat: „Suprarealismul sunt eu!”.

Un articol de Petre Ivan|11 mai 2017

Două dintre ieşirile în decor şocante ale lui Dali au ţinut pagini ale marilor ziare.

Prima, cu ocazia unui bal mascat din New York, când pictorul s-a îmbrăcat precum răpitorul micului Lindbergh, în timp ce soţia sa, Gala, se costumase precum copilul răpit, în condiţiile în care uciderea băieţelului lui Lindbergh reprezentase o tragedie naţională în SUA la acea vreme.

A doua, inscripţia pusă de genialul pictor pe o lucrare expusă la Paris: „Uneori, mă distrează să scuip pe portretul mamei mele”. Inexplicabilă şi grosolană “glumă”, din moment ce se ştia că Dali o venerase pe mama sa, Felipa, care murise de cancer pe când el era adolescent.

În copilărie atât de mult m-am crezut geniu, încât până la urmă am şi ajuns – Salvador Dali

În 1939, fostul său bun prieten, André Breton, îi va găsi lui Salvador Dali anagrama care îl caracteriza total –  „Avida Dollars”.

Dali a publicat în decursul vieţii aproximativ 3.000 pagini şi a făcut ziaristică – a editat ziarul «Dali-News, tipărit timp de 40 de ani la New York.

Într-un interviu pentru Paris Match, apărut după ruptura cu lumea, Dali explica relaţia sa cu Picasso: «El mi-a fost un adevărat tată. M-a hrănit, mi-a dat poziţie socială, mi-a împrumutat bani ca să călătoresc în America, pe care nu i-am restituit în întregime. Mergeam să-l văd de douaă ori pe lună, când locuia pe strada La Boesa. Îmi recita poeziile sale foarte frumoase. Era în timpul perioadei cubiste. A urmat o perioadă în care nu ne-am mai văzut, dar în fiecare an, în acelaşi anotimp, îi trimiteam câte o carte poştală, una din acelea înfăţişând o dansatoare spaniolă – invariabil cu acelaşi conţinut: “În iulie – nici frumoasele, nici prietenii!” »

Există o singură diferență între mine și un nebun: eu nu sunt nebun – Salvador Dali

Tot la capitoul curiozităţi despre Dali, merită amintit că împreună cu G. Lorca, a scris o operă, în limba franceză, cu titlul «Să fii Zeus».

O întâlnire memorabilă: cu Radu Beligan

Radu Beligan povestea în „Memoriile“ sale, apărute la Editura All, în 2013: „În 1964, l‑am cunoscut la New York pe Salvador Dali. Un prieten comun m‑a prezentat „divinului“, care mi‑a arătat, spontan, o violentă simpatie. Socotea că noi, românii, avem o misiune sacră, de gardieni ai latinității, aici, la răscrucea imperiilor moarte. Mi‑a dăruit un foarte frumos album, cu o dedicație care cuprindea întreaga pagină de gardă și în a cărei grafică exaltată se afla pecetea lui indelebilă. „Păstrează‑l bine. După moartea mea, îl vei vinde la licitație !“ L‑am asigurat că nu mă voi despărți niciodată de el“.

citat-5-647x1024

 

Foto: Salvador Dali – wikipedia

18
/03
/16

Născut într-o zi de 18 martie (1899), Ion Fintesteanua fost tenor până să ajungă actor. De mic copil viitorul artist s-a jucat de-a teatrul, în mahalaua bucureşteană Lăzureanu. Avea 17 ani când România a intrat în Primul Război Mondial. S-a refugiat la Iaşi cu un prieten, unde a intrat ca tenor în corul Societăţii Române de Operă. Tot în refugiu, Maria Ventura, Tony Bulandra şi Ion Manolescu jucau la Teatrul Naţional ieşean “Marşul nupţial”. Pentru că actorul care interpreta rolul “şefului de orchestră” se îmbolnăveşte, cineva îşi aminteşte de tânărul tenor – “e unul de la operă pe aici, care face pe artistul şi recită versuri prin spitale, cu răniţii”. Finteşteanu este luat pe sus, pudrat pe păr să pară mai bătrân şi…

17
/03
/16

Într-o zi de 17 martie (1883) se năştea Urmuz (Demetru Demetrescu-Buzău), „cel mai paradoxal scriitor român“ cum l-a numit George Pruteanu. Urmuz  va fi  judecător în Dobrogea, iar după război se va apuca să scrie, numai pentru a-și distra frații și surorile, parodiind cu false automatisme academismul prozei curente.

10
/03
/16

Într-o zi de 10 martie înceta din viaţă prozatorul şi dramaturgul rus Mihail Bulgakov. Pentru a deveni scriitor, Bulgakov a renunţat la cariera de medic. La 8 ani de la luarea acestei decizii, scriitorul a început să lucreze la romanul Maestrul și Margareta, sub titlul Inginerul cu copite.

04
/03
/16

În urmă cu 39 de ani, într-o zi de 4 martie, înceta din viaţă Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori români. În acea seară, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,3 grade Richter a făcut mii de victime, printre care şi numeroşi artişti şi oameni de cultură, distrugând totodată multe din clădirile Bucureştiului.

01
/03
/16

Într-o zi de 1 martie se năştea Ion Creangă, unul dintre clasicii literaturii române, autor al Amintirilor din copilărie. După  ce, timp de 12 ani, a slujit ca preot la diferite biserici din Iaşi, a fost exclus definitiv din rândurile clerului, pe motiv că: ”și-a părăsit nevasta, a tras cu pușca în ciorile care murdăreau Biserica Golia, s-a tuns ca un mirean şi multe altele”.

25
/02
/16

Într-o zi de 25 februarie a încetat din viaţă Duiliu Zamfirescu, romancier, dramaturg, poet şi om politic, autorul romanelor din Ciclul Comăneștenilor. Tot într-o zi de 25 februarie se năşteau Carlo Goldoni, cunoscutul dramaturg și libretist italian din Veneția şi Enrico Caruso, unul dintre cei mai faimoși tenori din istoria operei.

24
/02
/16

într-o zi de 24 februarie (1960) începea "procesul intelectualilor mistico-legionari", acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade. Principalii inculpați erau Constantin Noica, Constantin Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt. Deși au fost mai mulți scriitori condamnați în acest lot, memorialistul grupului a rămas Nicu Steinhardt cu "Jurnalul fericirii".

18
/02
/16

Într-o zi de 18 februarie se năştea Nikos Kazantzakis, cel mai important și mai tradus scriitor grec al secolului XX. A fost nominalizat de câteva ori la Premiul Nobel și a devenit cunoscut în 1964, după lansarea filmului Zorba grecul, ecranizarea romanului său din 1947, Alexis Zorbas. Tot într-o zi de 18 februarie avea loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Română, cu piesa într-un act "Ce ştie satul?" de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Maria Filotti, Ronald Bulfinski şi Victoria Mierlescu.

04
/02
/16

Într-o zi de 4 februarie se năştea actorul de comedie Norman Wisdom. Acesta  a debutat ca entertainer profesionist la vârsta de 31 de ani și a avut o ascensiune fulminantă. Și-a descoperit talentul în armata britanică, unde era toboșar în fanfara militară. Tot aici a învățat să călărească, a devenit campion la box (categoria muscă) și a învățat să cânte la trompetă și clarinet. După stagiul militar, a devenit șofer de taxi și operator de telefonie. Charlie Chaplin spunea despre Norman că este clovnul său preferat.

02
/02
/16

Într-o zi de 2 februarie (1996) s-a stins din viață actorul, regizorul, cântăreţul, coregraful, dansatorul și producător de film american Gene Kelly. Cunoscut mai cu seamă pentru rolul din Singin' in the Rain, Kelly a fost una din forţele majore ale filmelor muzicale ale Hollywood-ului anilor ’40-‘50. În 1999, American Film Institute l-a numit pe Gene Kelly “unul dintre cei mai importanţi actori ai tuturor timpurilor”.

05
/01
/16

Ştiaţi că într-o zi de 5 ianuarie se inaugura Teatrul de Comedie din București, la iniţiativa lui Radu Beligan? Ajuns astăzi la venerabila vârstă de 97 de ani, maestrul Beligan a fost directorul instituţiei timp de opt ani, în perioada 1961 — 1969.