Scrisoare către José Ortega y Gasset
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-jose-ortega-y-gasset/

Cartea „Revolta maselor” a fost publicată la editura Humanitas în anul 2002 (prima ediţie a acestui volum a apărut în Europa în anul 1930).

Un articol de Andrei Crăciun|19 ianuarie 2020

Scumpe domnule José Ortega y Gasset, suntem la nouăzeci de ani de la publicarea eseului dumneavoastră despre revolta maselor, iar timpurile noi ne obligă să-l recitim cu și mai mare atenție, cu și mai mare îngrijorare. Vă scriu ca să vă dau vești cu privire la situația în care am ajuns. Nouăzeci de ani înseamnă ceva: mai mult de două generații (în sens biblic) au trecut de atunci. În nouăzeci de ani, tezele dumneavoastră au devenit deja profeții.

Totul s-a întâmplat așa cum știați că se va întâmpla: statele-națiune s-au confruntat într-un război devastator doar pentru a se uni într-o mare construcție europeană supra-națională, golită însă de substanța ei democratică (omul-masă nu înțelege esența liberalismului, și tocmai de aceea decade atât de ușor în iliberalism și dacă n-a decăzut încă de tot e pentru că memoria ultimului mare război mondial mai are ecouri – doar că sunt ultimele).

Mai departe: omul-masă a preluat pretutindeni puterea și o exercită în conformitate cu natura sa.

Omul-masă a rămas întocmai cum ni l-ați descris: mereu mulțumit de sine, fără să ceară nimic de la el însuși, bine informat și cu desăvârșire incult, fără simț istoric și, deci, și fără responsabilitate istorică.

Omul-masă se poate vedea astăzi cel mai bine în mediul virtual, unde a migrat pe fondul dezvoltării tehnologiei (creată pentru gusturile și încântarea omului-masă). Și ce se întâmplă aici: părerea specialistului e secundară părerii mulțimilor, s-a dizolvat cultura dialogului, omul-masă emite „idei” cu privire la orice, oricând, oricâte, încredințat că are dreptate, se tribalizează în adunări radicale de indivizi cu aceleași părere, gândirea și memoria sunt abandonate, omul-masă nu cunoaște decât prezentul. Forța mediocrității este devastatoare – cine nu se convertește la mediocritate este pur și simplu alungat din noua cetate a omului-masă.

Ați înțeles exact, scumpe domnule José Ortega y Gasset, oamenii și-au pierdut capacitatea de a fi altceva decât mulțimi.

Standardizarea ne anunță sfârșitul acestei civilizații, nu altfel decât s-a întâmplat dintotdeauna și pretutindeni, din Imperiul Roman până în America modernă, precum bine știați.

În ciuda credinței populare a omului-masă că este atât de special legea fundamentală a istoriei nu s-a schimbat: triumful maselor e doar o uvertură la sfârșitul unei civilizații.

Se întâmplă ca acum să fie a noastră.

Ați avut dreptate.

Omul-masă a rămas întocmai cum ni l-ați descris: mereu mulțumit de sine, fără să ceară nimic de la el însuși, bine informat și cu desăvârșire incult, fără simț istoric și, deci, și fără responsabilitate istorică.



05
/05
/14

T. O. Bobe, scriitorul care a dat acum zece ani „Cum mi-am petrecut vacanța de vară“, o carte de o forță de expresie, ba chiar și de un succes rareori egalate, T. O. Bobe, scriitorul care a revenit în 2011 cu „Contorsionista“, ne-a oferit un scurt interviu din care va rezulta că a scrie cărți în România echivalează cu a merge pe o sârmă imposibilă care arareori duce undeva.

02
/05
/14

Secolul XIX a reprezentat o perioadă ȋnsemnată ȋn istoria literaturii spaniole. Ocupația franceză din primele decenii a știrbit avȃntul creativ al spaniolilor. Ȋn 1833 ȋnsă, moartea lui Fernando VII a prilejuit instalarea romantismului prin scriitori ca Ángel de Saavedra sau José Zorrilla. Și cum iubirea a reprezentat dintotdeauna o sursă inepuizabilă de inspirație pentru romantici, ȋn anii 1800 au luat naștere numeroase opere valoroase din care se desprind povești diafane și drame psihologice inedite. 

30
/04
/14

În perioada 30 aprilie-18 mai 2014, Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limbă română, se va afla în România pentru mai multe întîlniri cu cititorii.

30
/04
/14

Admit: doar v-am ademenit cu acest titlu. Nu e ca și cum aș ști. Altfel, vă trimiteam ilustrate din Lanzarote sau ceva. Nu e cazul.

29
/04
/14

Librăria Humanitas de la Cişmigiu va găzdui astăzi (29 aprilie), de la ora 19.00, o nouă întâlnire a Clubului Cărţile Denisei, care va avea ca subiect cartea „Tabachera din Bagombo” de Kurt Vonnegut, aparută recent la editura Humanitas.

27
/04
/14

Rusia – controversată și ȋntinsă, țara marilor artiști și a marilor orgolii politice. Ar fi aproape imposibil să o cuprinzi ȋntr-o singură carte. Natalia Kliuceariova ȋși propune să-i capteze esența, sufletul alcătuit din frȃnturi de viață. Uneori triste, alteori posedȃnd o carismă neȋnțeleasă, piesele de puzzle se compun pentru a crea o Rusie ȋn care descoperi mereu ceva surprinzător.

26
/04
/14

Am citit abia acum, bărbat la 30 de ani, “De ce fierbe copilul în mămăligă” (Polirom, 2013). Am simțit, abandonându-mă unui entuziasm când insolent, când resemnat, inima îmbătrânindu-mi. Trăiesc de atunci ca și cum aș ști răspunsul la o întrebare care nu i-a fost pusă, de fapt, niciodată nimănui. M-am întâlnit cu Aglaja Veteranyi, autoarea, așa cum un drum îmbrățișează un alt drum la o răscruce.

19
/04
/14

Paisprezece titluri semnate de Gabriel Garcia Marquez au apărut în ultimii 20 de ani în România şi s-au vândut în peste 600.000 de exemplare, au declarat pentru agenţia Mediafax reprezentanţii editurii Rao, care deţine exclusivitatea la nivel naţional pentru operele scriitorului columbian.

18
/04
/14

Gabriel García Márquez a fost, așa cum rezultă și din scurtele ferpare întocmite ad-hoc în lumile noastre virtuale, cel mai popular, cel mai iubit scriitor al timpurilor noastre.

10
/04
/14

Astăzi, de la ora 18.30, la Librăria Dalles din Bucureşti, Editura Cartea Românească vă invită la aniversarea a 100 de ani de la naşterea poetei Maria Banus, eveniment marcat de apariţia a două volume inedite de memorialistică, Însemnările mele, disponibile şi în ediţie digitală.

09
/04
/14

Scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1982, spitalizat pe 31 martie, din cauza unei infecţii pulmonare şi urinare, a fost externat marţi.

07
/04
/14

Dan Alexe a scris „Miros de roşcată amară şi alte povestiri” (Humanitas, 2014). Sunt puține paginile care se mai pot scrie de-acum la același nivel al limbii române în proza scurtă.

01
/04
/14

Marţi, 1 aprilie, începând cu ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu va fi gazda unei seri dedicate romanului Ultimul nud de Ellis Avery, unul dintre cele mai îndrăzneţe romane publicate în 2012. Volumul reînvie atmosfera boemă din Parisul anilor nebuni, evocând atât figura fascinantă şi scandaloasă a pictoriţei Tamara de Lempicka, cât şi pe cea a celebrului ei model, Rafaela, care i-a fost marea iubire.