Seară Gellu Naum la Cáfe Central din Viena
https://www.ziarulmetropolis.ro/seara-gellu-naum-la-cafe-central-din-viena/

Institutul Cultural Român de la Viena celebrează împreună cu Centrul Ceh Viena şi alături de alţi 18 membri ai clusterului EUNIC Austria, ce-a de-a 14-a ediţie a unui eveniment tradiţional pentru calendarul cultural austriac: Ziua Internaţională a Cafelei.

Un articol de Petre Ivan|29 septembrie 2015

În această seară, de la ora 19.00, celebra cafenea Café Central (Herrengasse 14, 1010 Viena) găzduieşte, la 14 de ani de la moartea lui Gellu Naum (n. 1 august 1915 – m. 29 septembrie 2001), o seară dedicată dramaturgului, poetului, prozatorului și eseistului român.

În cadrul evenimentului, actriţa Mercedes Echerer va citi poeziile:

Eine Buste namens Esperance – Bustul Esperance (Partea cealaltă, Bucureşti, 1991);

Homing (Partea cealaltă, Bucureşti, 1991);

Ich sollte einen Sturm entfesseln; Manchmal bis spät – Câteodată noaptea (Malul albastru, Bucureşti 1990);

Niemand seit langem – Nimeni de mult (Descrierea turnului, Bucureşti 1975);

Noch einmal Klammer auf – Să reintrăm în paranteză (Descrierea turnului, Bucureşti 1975);

Sag mir einen Vogen wenn du willst; Den weisen Ud – Pe înţeleptul Ud (Partea cealaltă, Bucureşti 1980)
şi

Der Bote – Mesagerul (Partea cealaltă, Bucureşti 1980).

Lectura va fi acompaniată de interludii muzicale în interpretarea lui Tomáš Novák, cuprinzând compoziţii de Antonín Dvořák, Rudolf Antonín Dvorský şi Hofmann Leopold.

A 14-a ediţie a Zilei Internaţionale a Cafelei (Tag des Kaffees) se constituie într-un festival literar-muzical, organizat în 10 cafenele vieneze.

Spre deosebire de anii anteriori, când membrii clusterului EUNIC Austria concurau cu un program cultural desfăşurat în aceeaşi seară în mai multe locuri, ediţia din acest an cuprinde o serie de evenimente ce au loc în perioada 28 septembrie – 2 octombrie sub deviza Muzică şi Poezie (Musik und Poesie).

Cafe Central

Cafe Central, găzduită în Palatul Ferstel din Viena, a fost inaugurată în 1876, fiind apoi închisă la sfârșitul celui de-al doilea război mondial şi redeschisă în 1975 într-o altă parte a clădirii.

Café Central era locul de întâlnire pentru elita vieneză: Peter Altenberg, Adolf  Loos, Sigmund Freud, Leo Perutz, Alfred Adler

Cafe Central

Cafe Central

sau Leo Trotzki fiind doar câteva dintre personalitățile care se reuneau în cafenea.

Gellu Naum

Gellu Naum a absolvit în 1937 filosofia la Universitatea din Bucureşti. În 1938 pleacă la Paris la îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, unde îşi continuă studiile de filosofie la Sorbona.

Prin intermediul lui Brauner ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. În 1941 se constituie grupul suprarealist român (alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu şi Paul Păun), a cărui activitate, deosebit de intensă între anii 1945-1947 îl va face pe Breton să afirme: „Centrul lumii s-a mutat la Bucureşti“.

Între 1948 şi 1949 Gellu Naum scrie poemul cu tentă filosofică şi ezoterică Calea şearpelui, experienţă care îi va marca definitiv stilul. În anii ʼ50 şi ʼ60, publică mai multe cărţi de literatură pentru copii şi continuă să scrie, pe ascuns, poeme suprarealiste. Odată cu perioada destinderii regimului comunist, în 1968 publică volumul Athanor.

Gellu Naum se impune cu lucrări precum Copacul-animal, Tatăl meu oboist şi Zenobia drept cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european. În numai câţiva ani apar numeroase ediţii traduse din poemele lui Gellu Naum. Se stinge din viaţă la 29 septembrie 2001.

Proiectul este organizat de EUNIC Austria în colaborare cu Asociaţia Profesională a Cafenelelor din Austria.

Foto: Gellu Naum, Cáfe Central Viena – www.rkiwien.at

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).