Tulcea: In cetatea Noviodunum s-a descoperit o basilică creştină
https://www.ziarulmetropolis.ro/tulcea-in-cetatea-noviodunum-s-a-descoperit-o-basilica-crestina/

Arheologii tulceni au descoperit o basilică creştină în apropierea cetăţii Noviodunum din oraşul Isaccea, principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, cercetătorii sperând ca în campania de anul viitor să găsească şi o criptă martirică, precum cea din satul Niculiţel sau cea din Murighiol. Responsabilul ştiinţific al şantierului Noviodunum, arheologul Florin Topoleanu, a declarat, […]

Un articol de |12 Octombrie 2012

Arheologii tulceni au descoperit o basilică creştină în apropierea cetăţii Noviodunum din oraşul Isaccea, principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, cercetătorii sperând ca în campania de anul viitor să găsească şi o criptă martirică, precum cea din satul Niculiţel sau cea din Murighiol.

Responsabilul ştiinţific al şantierului Noviodunum, arheologul Florin Topoleanu, a declarat, vineri că basilica, situată în exteriorul cetăţii Noviodunum şi datată finele secolului al V-lea – începutul secolului al VI-lea este principala descoperire din campania de cercetare din acest an, până în prezent conturându-se doar forma basilicii.

‘Basilica se află pe malul Dunării, într-o zonă inundabilă din nefericire, astfel că s-a păstrat doar temelia care are o formă caracteristică basilicilor creştine. Din vechime pericolul inundării era real, zidul dinspre nord, Dunăre, fiind aproape de două ori mai gros decât cel din sud. Până acum doar s-a conturat forma basilicii. Urmează să vedem fazele de construcţie, cât s-a păstrat din elementele tipice ale unui asemenea monument şi mă gândesc la posibilitatea existenţei unei cripte martirice care de obicei este săpată sub altar, criptă foarte des întâlnită la basilicile din secolele V-VI. Descoperirea unei asemenea cripte ar fi o completare absolut fericită a unei campanii de excepţie’, a afirmat responsabilul ştiinţific al şantierului Noviodunum, Florin Topoleanu.

Începând de sâmbătă, arheologii din cetate vor încerca să protejeze basilica, pentru ca aceasta să nu fie afectată de creşterea nivelului Dunării şi de gheţurile care ar putea apărea la iarnă pe fluviu, anul viitor cercetările urmând să continue poate şi cu un proiect de restaurare şi conservare a monumentului.

De altfel, anul acesta, şi în oraşul Isaccea, cercetătorii tulceni au făcut o serie de descoperiri în timpul activităţii de supraveghere arheologică a lucrărilor de reabilitare şi extindere a sistemului de apă şi canalizare.
‘Au fost câteva surprize aşteptate sau nu anul acesta în timpul campaniei de cercetare, ca de exemplu zidul cetăţii turceşti construită de Osman al II-lea în anul 1621 sau conductele vechi de apă din ceramică din secolul al XVII-lea care confirmă existenţa unor edificii importante, dar şi ceramica din secolele XIII-XIV. Aceste descoperiri ne fac să afirmăm că aici este o zonă importantă care poate fi o cheie de boltă în cunoaşterea unor evenimente neclare din perioada romană sau medievală legate de localizarea oraşului, luptele care au avut loc la un moment dat aici, vadul de trecere peste Dunăre. Apreciem, de asemenea, reacţia comunităţii locale care doreşte să realizăm aici un muzeu ce poate deveni o carte de vizită a oraşului şi chiar un punct important pentru dezvoltarea economică a urbei’, a declarat cercetătorul Aurel Stănică.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale organizează, vineri, Ziua Porţilor Deschise la cetatea Noviodunum, vizitatorii putând vedea atât ultimele descoperiri, cât şi expoziţii de pictură realizate de elevii din oraşul Isaccea şi de un artist local.

Construită pe o veche aşezare getică, cetatea romană şi bizantină Noviodunum avea rol militar, strategic şi economic, dezvoltarea acestei aşezări ducând la acordarea statutului de ”municipium” la finele secolului al II-lea. Noviodunum a fost sediul unor detaşamente din legiunile cantonate în Dobrogea şi principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica ce controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre. Cetatea s-a dezvoltat în etape până la cucerirea otomană din 1420, aceste etape fiind întrerupte de atacurile pecenegilor, uzilor şi cumanilor, în secolul al XI-lea, dar şi de cele ale tătarilor din secolul al XIII-lea.

De amintit este că la Niculiţei, în anii ’70 s-a descoperit o basilică în interiorul căreia au fost descoperite moaştele sfinţilor Zotic, Atal, Camasie şi Filip, care au pătimit la finele secolului al III-lea – începutul secolului al IV-lea, numele altor doi sfinţi ale căror moaşte au fost găsite în acelaşi loc nefiind făcute încă publice. De asemenea, la Murighiol, în apropiere de cetatea Halmyris, au fost descoperite moaştele sfinţilor Epictet şi Astion care au fost martirizaţi în anul 290.

 

Sursa: Agerpres

22
/10
/19

Anul acesta, în iulie, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Lino Ventura, unul dintre cei mai iubiti actori din ultimele decenii. Angiolino Joseph Pascal Ventura, pe numele său real, a venit pe lume la 14 iulie 1919, la Parma, în Italia și s-a stins din viață într-o zi de 22 octombrie (1987), la Saint-Cloud, în Franța.

22
/10
/19

Am văzut în cadrul festivalului peliculelor de la Cannes la București filmul artistic de cinema „It Must Be Heaven” (câștigător al premiului special al juriului la Cannes în acest an), regizat de palestinianul Elia Suleiman. Cu Elia Suleiman în rolul principal. O scurtă, definitivă recenzie: e superb.

22
/10
/19

A treia lună de TAG YOUR IDEAS o prezintă pe scena alternativă a Control-ului, deschisă zilnic și aproape non-stop, pe artista Claudia Brăileanu. Una din exprimările cele mai reprezentative ale instalației Claudiei o reprezintă conceptualizarea pattern-ului, a acelui element de expresie formală, ce impune o reprezentare, prin repetiție, a unei autenticități.

21
/10
/19

Seria invitaţilor de marcă la ediţie a X-a a Les Films de Cannes à Bucarest continuă cu unul dintre cele mai promiţătoare talente ale cinematografiei braziliene: Juliano Dornelles, regizorul filmului „Bacurau”, pe care îl semnează împreună cu Kleber Mendonça Filho, peliculă câștigătoare a Premiului Juriului la Cannes 2019.

19
/10
/19

Foaierul și holul Sălii Studio a Teatrului Odeon devin, pe timpul desfășurării FNT-29, spațiul unei expoziții despre arta și viața unui artist complex și plin de elaborate viziuni. Un demers care mizează pe informația intenționat-fragmentară, amestecată cu melancolie și decadență...

19
/10
/19

Evgheni Vodolazkin, unul dintre cei mai importanți și îndrăgiți scriitori, revine în România, în perioada 24–28 octombrie, la invitația Editurii Humanitas Fiction și a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara – FILTM 2019.

19
/10
/19

Duminică, 20 octombrie, de la 18.30, la TVR 3, în emisiunea „Vizual”, Marius Constantinescu vă invită la centrul BOZAR din Bruxelles, la deschiderea celui mai mare eveniment dedicat lui Brâncuşi în ultimii 20 de ani şi primul de acest gen din Belgia: expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”.

19
/10
/19

Marți, 22 octombrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc o întâlnire cu Lucian Boia și Marian Voicu despre volumul „Întrebări fără răspuns (sau cu prea multe răspunsuri)”, publicat de Editura Humanitas.

18
/10
/19

CRONICĂ DE FILM În documentarul „Jurnalul familiei -escu” (2018), regizorul Șerban Georgescu discută pe un ton jucăuș, ironic, ce (mai) înseamnă a fi român, la 100 de ani de la apariția României moderne, perioadă în care țara a trecut prin multe șocuri și transformări.

Page 1 of 83412345...102030...Last »