Valentina Lisitsa. Solitudine şi comunicare
https://www.ziarulmetropolis.ro/valentina-lisitsa-solitudine-si-comunicare/

CRONICĂ DE CONCERT „Un artist îşi asumă riscuri”, aşa s-ar putea sintetiza ceea ce pianista Valentina Lisitsa a împărtăşit cu jurnaliştii şi publicul bucureştean pe parcursul zilei de 5 noiembrie 2013, la Ateneul Român.

Un articol de Sabina Ulubeanu|11 noiembrie 2013

CRONICĂ DE CONCERT „Un artist îşi asumă riscuri”, aşa s-ar putea sintetiza ceea ce pianista Valentina Lisitsa a împărtăşit cu jurnaliştii şi publicul bucureştean pe parcursul zilei de 5 noiembrie 2013, la Ateneul Român.

Riscul sincerităţii, al asumării propriei persoane și, în cazul Valentinei, curajul de a folosi mecanismele solitudinii pentru a comunica. Pentru a aduce oamenii în sala de concert captându-le mai întâi atenția în singurătatea căutarilor pe Youtube, smulgându-i apoi din spatele ecranelor, ca să asculte muzica pe viu, direct, și, mai ales, împreună.

Puțini sunt artiștii care te primesc în apropiere cu atât de multă deschidere. În ziua recitalului de la București, Valentina Lisitsa a acordat interviuri în care s-a dezvăluit pe sine cu naturalețe și generozitate, permițând apoi celor curioși să asiste și la repetiție.

Și nu a fost vorba despre câteva acorduri pentru acomodarea cu instrumentul și sala, ci despre o veritabilă sesiune de studiu intens, fără rezerve, fără frâne emoționale, cu insistențe punctuale, cu treceri spontane de la o lucrare la alta și fără a scoate vreo partitură din geantă, în ciuda programului extins ca dimensiuni.

O repetiție în care s-a arătat în deplin control, în care nu a fost loc pentru arbitrar, în care cei prezenți oboseau treptat pe măsură ce pianista devenea din ce în ce mai cerebrală și prezentă, în care exercițiul întoarcerii spre sine s-a întâmplat gradual: reverie în Chopin, lecție de idei în Beethoven, căutarea sunetului în Rachmaninov și surmontarea dificultăților tehnice în Prokofiev și Liszt.

Paradoxul recitalului solo este tocmai această întoarcere spre sine, obligatorie pentru a ține o sală plină captivă. Valentina Lisitsa coagulează în jurul ei milioane de vizionări, mii de bilete vândute și întreține vie relația cu auditorii prin dialoguri pline de explicații muzicale, povești de viață și replici fermecătoare.

Își împarte energia spre fiecare în parte, adună publicul la concert, propune starea de trăire simultană doar pentru a se regăsi ea însăși pe scenă, în deplină izolare și concentrare. Dozajul dintre singurătate și comuniune cu publicul suportă ajustări fine în funcție de fiecare lucrare abordată, iar seara de 5 noiembrie 2013 nu a fost o excepție.

Valentina Lisitsa

Valentina Lisitsa, pe scena Ateneului Romând din Bucureşti

Recitalul a debutat cu 6 preludii de Serghei Rachmaninov. Preludiul este cea mai liberă formă muzicală, de aceea și atât îndrăgită de romantici și post-romantici. Pentru că preludiul pune în prim plan expresia muzicală a unui sentiment bine definit.

Rolul interpretului este de a-l identifica și filtra prin experiența proprie. Valentina Lisitsa a gradat emoțional judicios, pornind de la limpezimea reveriei în op 32 nr 5 în Sol major, care a introdus auditoriul în „starea de ascultare”, retrăgându-se apoi din ce în ce mai mult spre tumultul său interior, cu sunet departe de orice estetism gol de conținut, în restul preludiilor.

A urmat sonata a 7-a în si bemol major de Serghei Prokofiev, lucrare în care spiritul său liber a rezonat pe deplin cu complexitatea partiturii. Lisitsa construiește admirabil idee după idee, tratându-le ca pe mutări ale imaginarului joc de șah care îi este atât de drag.

În partea întâi, doar unul dintre multele exemple de coerență: schimbarea de sonoritate la revenirea copleșitoarelor note repetate din tema a doua, cu un timbru mult mai întunecat și resemnat ca în expoziție. Acest sunet a pregătit dramatismul exemplarelor polifonii din partea a doua a sonatei, moment de mare intensitate în care muzica redată a absorbit fiecare a respirație a publicului, pentru a se descătușa în energia fantastică a părții a treia.

Citiţi şi: Valentina Lisitsa, pianistă: „Fără public, eşti doar un amator“

Dacă în Rachmaninov am acceptat cu interes atacul uneori frust, direct, în sonata Apassionata de Beethoven abordarea impulsivă a nuanțelor mari a minimalizat uriașul edificiu pe care Valentina Lisitsa îl stăpânește perfect din punct de vedere compozițional, fiecare frază și motiv și ciocnire de idei fiind aproape explicate publicului.

Partea a doua a concertului a fost o demonstrație de solitudine și comunicare în același timp. În cele opt nocturne de Fr. Chopin, stilul a pălit în favoarea trăirii personale, închisă dincolo de scenă și aplauze, iar în Totentanz de Liszt, opțiunea pedalizării suplimentare a plasat variațiunile pe emblematicul Dies Irae în zona sumbră și explozivă în același timp a creației lisztiene, opțiune asumată pe deplin de pianista de origine ucrainieană și aclamată de spectatori.

Cu vădită plăcere, energia primită din sală s-a transformat în patru bisuri, toate romantice: Ave Maria de Schubert, Regele Ielelor de Schubert în transcripția lui Liszt, studiul La campanella Paganini-Liszt și rapsodia a 12-a de Franz Liszt.

Dintre toate, un moment special a fost opțiunea pedalizării înainte de repriza studiului de Liszt, mai pronunțată ca în alte interpretări, elementul de risc, nota de stranietate a finalului, perfect justificată de percepția contemporană a muzicii clasice pe care Valentina Lisitsa o împărtășește cu entuziasm publicului său, prin toate mediile, dar mai ales direct, provocând în final meditația solitară a întoarcerii spre sine.

Sabina Ulubeanu este compozitoare și scrie pe blogul armonii.blogspot.com.

Foto cu Valentina Lisitsa – Silviu Pal

19
/02
/16

Pe 16 februarie 2016 s-au decernat premiile Grammy – un eveniment care a polarizat atenția industriei muzicale de pe întregul mapamond, nu doar a celei americane. Iar două dintre albumele premiate cu Grammy se găsesc și în magazinele din România și au fost difuzate în anul 2015 la Radio România Muzical, prilej suplimentar să ne simțim și noi în rând cu lumea.

19
/02
/16

Albumul „George Enescu – Integrala creaţiei pentru pian solo“, în interpretarea Ralucăi Ştirbăţ, a fost desemnat de postul Radio Klassik din Viena „CD-ul săptămânii“ 13-19 februarie. Premiera discografică a casei de discuri germană Hänssler Classic a apărut în octombrie 2015 şi cuprinde toate lucrările pentru pian finalizate de compozitorul George Enescu.

18
/02
/16

Ceaikovski, Glinka, Rimski-Korsakov, Rahmaninov. Altfel spus, seară de romanțe rusești dedicate operei lui K.I. Șuljenko. Evenimentul va avea loc pe 11 martie, de la ora 17:30, la Centrul Rus de Știință și Cultură.

18
/02
/16

O seară de muzică  vocală barocă este încă o raritate în peisajul vieţii muzicale româneşti.  Este un domeniu accesibil doar celor iniţiaţi, vocal şi stilistic, într-un univers sonor şi expresiv cu totul special. Stagiunea de marţi seara de la Ateneu vă oferă un astfel de recital pe 23 februarie, de la ora 19.oo.

17
/02
/16

Trio-ul PRO ARTE revine în faţa publicului meloman cu un program alcătuit integral din lucrări semnate Ludwig van Beethoven, pe 20 februarie, la Ateneul Român.

16
/02
/16

Sărbătoarea dragostei la români – Dragobetele (24 februarie) – este marcată și în acest an printr-un eveniment folcloric de neratat la Sala Radio! Devenit o tradiție a stagiunii Orchestrei de Muzică Populară Radio - dirijată de Adrian Grigoraş - concertul prezentat sub titlul „DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” se va desfăşura duminică, 21 februarie, ora 17.00, la Sala Radio.

14
/02
/16

Gărâna Jazz Festival, festivalul care a pus România pe harta evenimentelor-reper din lumea jazz-ului internațional, va alea loc între 7 și 11 iulie în Poiana Lupului, Hanul La Răscruce și Biserica Catolică din satul Văliug.

12
/02
/16

La 1509 metri altitudine, pe Platoul Padina din Parcul Natural Bucegi, are loc, de 7 ani la rând, Padina Fest. Unul dintre cele mai longevive festivaluri de muzică alternative de la noi din ţară va sărbători cea de a 7a ediţie printr-un line-up exclusiv românesc, astfel că, între 28 şi 31 iulie 2016 vor sosi la Padina Fest unele dintre cele mai îndrăgite trupe de rock şi electro.

12
/02
/16

Centrul Cultural Rus din București și Asociația SmartArt îi invită pe iubitorii operei şi baletului să sărbatorească prin muzică cei 250 de ani de excelență ai Teatrului Bolshoi din Moscova. Evenimentul aniversar - un recital extraordinar de arii și lieduri rusești - va avea loc miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, la sediul Centrului Cultural Rus.

11
/02
/16

Concertul lui Charles Aznavour, programat inițial pentru 20 februarie, la Romexpo, a fost amânat, "din motive logistice'', urmând să aibă loc pe 28 aprilie. Charles Aznavour (91 de ani) se află într-un turneul restrâns — "One Night Only", ce se desfășoară în doar câteva dintre capitalele europene, printre acestea aflându-se și București.

10
/02
/16

Orchestra Filarmonicii din Berlin, situată în top zece al celor mai bine cotate orchestre din lume și desemnată în anul 2008 drept “cea mai bună orchestră din lume” (The Gramophone) deschide ediția 2019 a Festivalului Internațional George Enescu, cu două concerte care vor avea loc pe 31 august și pe 1 septembrie 2019.

09
/02
/16

Nominalizat de șapte ori la Premiile Grammy, Omar Sosa este un artist exact așa cum e Cuba. O insulă între trei continente ale muzicii, care reușește să-și definească o identitate distinctă. Va concerta pe 30 iunie, la București, în cadrul Jazz Night Out.