-->

Valeria Seciu, Virgil Ogășanu şi Alexandru Repan, în Femeia mării, la TVR 2
https://www.ziarulmetropolis.ro/valeria-seciu-virgil-ogasanu-si-alexandru-repan-in-femeia-marii-la-tvr-2/

Într-o zi de 23 mai (1906) se stingea din viaţă Henrik Ibsen, unul dintre autorii ale căror scrieri au transformat teatrul de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cu acest prilej, Casa de Producţie TVR le propune iubitorilor de teatru spectacolul „Femeia mării”, IN MEMORIAM HENRIK IBSEN, în această seară, de la ora 20.10, pe TVR 2.

Un articol de Petre Ivan|23 mai 2016

Câteva ghinioane importante i-au schimbat viaţa lui Henrik Ibsen, nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură în 1902, în 1903 şi în 1904.

Astfel, în copilărie, acesta a avut parte de nenumărate necazuri care au început cu falimentul tatălui său şi imposibilitatea de a mai merge la şcoală.

Apoi, în tinereţe a urmat falimentul teatrului unde era angajat ca dramaturg, fapt care l-a împins pe Ibsen către sinceritatea totală şi nemiloasă cu care a privit în permanenţă societatea norvegiană si convenţiile ei.

Majoritatea personajelor sale sunt autodistructive, şi, indiferent că sunt idealiste sau moraliste, nu sunt deloc deschise către compromis.

În ţara natală recunoaşterea ca dramaturg a lui Ibsen a venit mai greu. Contemporanii săi norvegieni nu erau foarte încântaţi de piesele lui, care îndrăzneau să sape în adâncurile unor personaje în care se puteau regăsi cu uşurinţă și să le arate în adevărata lor lumină.

În schimb, în restul Europei, Ibsen era un scriitor a cărui valoare era recunoscută, iar piesele îi erau jucate.

La rândul său, dramaturgul era nemulţumit de convenţiile societăţii norvegiene, drept pentru care şi-a şi trăit mai mult de jumătate din viaţa adultă în strănătate. Ceea ce nu l-a împiedicat însă pe fiul său să ajungă prim ministru.

Pornind de la textul dramaturgului norvegian, scris în 1880, Olimpia Arghir a gândit un spectacol a carui acțiune nu este obligatoriu legată de coordonatele spațial-termporale inițiale.

Evoluţia personajelor, situațiile dramatice, implică un adevar de viață pe care autorii spectacolului au vrut să îl trateze artistic în dimensiunile lui contemporane.

Femeia marii, de Henrik Ibsen. Adaptarea și regia tv: Olimpia Arghir

Femeia marii, de Henrik Ibsen. Adaptarea și regia tv: Olimpia Arghir

Femeia mării de Henrik Ibsen – INFO

Traducerea: Sidonia Drăgușanu și Florin Murgescu

Data premierei 17.06.1991

În distribuție:

Valeria Seciu, Virgil Ogășanu, Alexandru Repan, Virgil Andriescu, Lelia Ciobanu, Delia Nartea, George Alexandru,

Adaptarea și regia tv: Olimpia Arghir

TVR 2 – 23.05.2016, ora 20.10; reluare 30.05.2016, ora 1.10

TVR 3 – 28.05.2016, ora 20.00, 29.05.2016, ora 8.00

TVR MOLDOVA – 28.05.2016, ora 17.00

online pe www.tvrplus.ro

Foto: Valeria Seciu in Femeia marii, de HENRIK IBSEN

21
/05
/26

Svetlana Cârstean, Tatiana Țîbuleac, Dan Lungu se numără printre laureaţii celei de-a XX-a ediţii a Galei Premiilor revistei Observator cultural, decernate marți seară, 19 mai, la Teatrul Odeon. Marele premiu, Opera Omnia, i-a fost acordat poetei Ioana Ieronim. Gazdele serii au fost Carmen Mușat și Matei Martin.

21
/05
/26

În această vară, Asociația Cinemascop și compania de distribuție Voodoo Films colaborează pentru a aduce publicului din București, Brăila, Craiova și din alte orașe ale țării filme românești și producții internaționale, în spații alternative sau în zone unde ele ajung rar, unde nu mai există cinematografe sau unde obiceiul de a vedea un film la cinema a dispărut treptat.

21
/05
/26

Pentru actorul britanic Laurence Olivier, născut într-o zi de 22 mai, privirea spre viitor a fost întotdeauna salvatoare. Aflat la momentul bilanțurilor, odată ce și-a încheiat cariera spectaculoasă, care a inclus și ani complicați de boală, Laurence Olivier îi povestește unui coleg de breaslă experiențe dintr-o viață petrecută pe scenă și pe platoul de filmare sau de televiziune.

20
/05
/26

Institutul Cultural Român de la New York prezintă, în perioada 21 mai – 19 iunie 2026, în Galeria Brâncuși, expoziția colectivă „Cartea râsului și a uitării”, un proiect curatorial care reunește artiști din România, Mexic și Statele Unite într-un dialog dedicat memoriei, identității și transformărilor istorice și sociale contemporane.

20
/05
/26

ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București se alătură ediției 2026 a evenimentului Noaptea Europeană a Muzeelor și invită publicul sâmbătă, 23 mai, la o seară dedicată artei contemporane, cu acces gratuit la două expoziții găzduite la ARCUB – Hanul Gabroveni: „Lia și Dan Perjovschi. DRAFT pentru o retrospectivă comună și No Filter”.

19
/05
/26

Pentru al șaselea an consecutiv, clădirea istorică ce găzduiește Primăria Municipiului București va putea fi vizitată gratuit, sâmbătă, 23 mai, în cadrul evenimentului „Primăria Deschisă” #6, organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor.

18
/05
/26

Între 11 și 22 iunie, scena Operei Naționale București devine spațiul marilor povești de iubire: tragice, pasionale, imposibile sau salvatoare. A cincea ediție a Bucharest Opera Festival aduce 12 seri consecutive de operă, balet și teatru muzical, în care marile „love affairs”capătă expresii artistice spectaculoase, prin producții semnate de companii din România și din întreaga lume.

18
/05
/26

După premiera mondială de la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, 3 zile în septembrie, comedia independentă regizată de Tudor Giurgiu, se vede pentru prima dată în România la Gala de deschiderea a celei de-a 25-a ediții TIFF, care va avea loc vineri, 12 iunie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

13
/05
/26

Primul laureat al Premiului Janovics Jenő la Festivalul Internațional de Film Transilvania va fi Roman Gutek, distribuitor de film polonez, fondator al mai multor festivaluri, producător și promotor al filmului de artă, de al cărui nume se leagă cele mai importante inițiative cinematografice poloneze din ultimele decenii.

13
/05
/26

Anul în care revista Observator cultural sărbătorește două decenii de când oferă premii pentru literatura română contemporană, în cadrul unei gale ce a devenit un punct de reper în spațiul nostru cultural, este și anul cel mai provocator în privința alegerilor: în ciuda vremurilor tulburi în care trăim, literatura română a înregistrat un număr record de titluri excelente, astfel că lista nominalizărilor este și ea generoasă.

13
/05
/26

Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, participarea României cu stand propriu şi un program de evenimente literare la cea de-a 38-a ediţie a Salone Internazionale del Libro, ce se va desfăşura la Torino în perioada 14–18 mai 2026.

11
/05
/26

Fără a deveni un simbol al exprimării formelor sociale beligerante pe care le trăim și pe care ne închipuim că le depășim fără a ne slăbi sufletește, Gala Premiilor UNITER de anul acesta se înscrie în seria manifestărilor culturale care oferă timp și spațiu de reflecție asupra felului în care ne raportăm la realitatea imediată, chiar și pe tărâmul artei.

11
/05
/26

Cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră concurează pentru trofeele competițiilor internaționale ale celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (Cluj-Napoca, 12-21 iunie 2026). 12 titluri se află în cursa pentru Trofeul Transilvania și celelalte premii ale Competiției Oficiale, în timp ce alte 10 producții își vor disputa premiul Competiției What’s Up Doc?.

08
/05
/26

Luna mai aduce pentru unteatru premiere, un nou spațiu și, mai ales, întâlnirea cu publicul în propriul loc. După o perioadă îndelungată în care spectacolele au fost găzduite de Teatrul de Animație Țăndărică, unteatru marchează un moment esențial în parcursul său: revenirea „acasă”.