-->

VIDEO Peste 1000 de oameni la proiecţia „Aventurile Prinţului Achmed“, primul lungmetraj de animaţie
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-peste-1000-de-oameni-la-proiectia-aventurile-printului-achmed-primul-lungmetraj-de-animatie/

Peste o mie de persoane au participat, vineri seară, în Parcul Central din Cluj-Napoca, la proiecţia „Aventurile Prinţului Achmed“, primul lungmetraj de animaţie din istoria cinematografiei, acompaniat live de Filarmonica de Stat Transilvania.

Un articol de Andrada Văsii|8 iulie 2013

Peste o mie de persoane au participat, vineri seară, în Parcul Central din Cluj-Napoca, la proiecţia „Aventurile Prinţului Achmed“, primul lungmetraj de animaţie din istoria cinematografiei, acompaniat live de Filarmonica de Stat Transilvania.

Proiecţia filmului a avut loc pe Terasa Casino din Parcul Central, dirijorul filarmonicii fiind Stefan Geiger din Germania.

Directorul Centrului Cultural German, Fabian Mühlthaler, a declarat, înainte de proiecţie, că Centrul Cultural German din Cluj-Napoca aduce, în premieră în Transilvania, primul lungmetraj de animaţie din istoria cinematografiei, conceput în întregime din siluete de hârtie – „Aventurile prinţului Achmed”.

Poveşti orientale în detaliu

Spaţiile vechiului Casino din Parcul Central au devenit culisele evenimentului, care reprezintă apogeul programului Centrului Cultural German din acest an. Producţia, în care pioniera filmului Lotte Reiniger, prezintă poveşti orientale, pline de poezie şi magie, fascinează de aproape o sută de ani oameni din întreaga lume. Nimeni nu stăpâneşte tehnica decupajului filigranat la fel ca această premergătoare a filmului de animaţie. Dragostea sa pentru detalii este ilustrată în cele peste 50 de filme de animaţie cu siluete, dintre care se distinge ca şi capodoperă a creaţiei sale artistice „Aventurile Prinţului Achmed”.

Fabian Mühlthaler,
directorul Centrului Cultural German

100.000 de imagini

Lotte Reiniger recreează, prin cele 100.000 de imagini ale filmului, lumea celor 1001 de nopţi, plină de graţie şi mister, care nu şi-a pierdut nici până astăzi farmecul.

Muzica din 1926

Muzica ce a acompaniat filmul este compoziţia originală a lui Wolfgang Zeller din 1926 şi contribuie la crearea unei experienţe audio-vizuale unice, atât din punct de vedere al tehnicii, cât si al naraţiunii. Dirijorul german Stefan Geiger din Hamburg, împreună cu Filarmonica de Stat Transilvania, au readus la viaţă, prin interpretarea lor muzicală, povestea magică a prinţului Achmed.

Terasa Casino-ului a fost neîncăpătoare, oamenii aşezându-se pe jos, pe iarbă, pentru a urmări spectacolul. Proiecţia a fost gratuită, filmul fiind subtitrat în limba română.

Foto credit: Cinemagia, Centrul Cultural German (Facebook)

19
/03
/26

Actrița Dorina Lazăr va primi Premiul pentru întreaga carieră în cadrul Galei Premiilor Gopo 2026. Distincția celebrează un parcurs actoricesc definit prin versatilitate, de-a lungul a peste șase decenii, în roluri care însoțesc momente semnificative din istoria cinematografiei românești – de la producțiile populare ale anilor ’80 la cinemaul de autor al anilor ’90 și începutul anilor 2000.

27
/02
/26

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

26
/02
/26

Filmul o are în centru pe Lucia (Marina Palii), un personaj feminin complex, prins între rolurile de soție și mamă și o nevoie acută de libertate. O „vacanță de vis” la Krapets alături de familie și prieteni devine terenul acestei confruntări, care scoate la suprafață greșeli ale trecutului, frustrări reprimate și tot felul de dezechilibre de putere.

25
/02
/26

„De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații nevoite să se descurce singură, surprinzând fragilitatea emoțională, nevoia de apartenență și solidaritatea care se naște între tineri lăsați să-și construiască propriile repere într-un context marcat de absența adulților.

19
/02
/26

Programul Salon des Refusés, dedicat filmelor valoroase rămase în afara circuitului tradițional de distribuție, își găsește o nouă casă la Apollo111 Cinema, unde va continua, în același format curatorial, să aducă în fața cinefililor din București titluri esențiale ale cinemaului de autor contemporan.

04
/02
/26

În cadrul seriei de evenimente derulate sub egida „Calendarului internațional al artelor”, Institutul Cultural Român organizează luni, 9 februarie, de la ora 18:00, la sediul său din Aleea Alexandru nr. 38, o dezbatere dedicată filmului independent românesc, pornind de la un studiu de caz: comedia 3 zile în septembrie, cel mai recent lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, care a avut premiera mondială marți, 3 februarie, la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), cu sprijinul ICR.

29
/01
/26

Cel mai nou cinematograf de artă din oraș – Apollo111 – se deschide pe 29 ianuarie. Apollo111 Cinema se află în Palatul Universul (Ion Brezoianu 23 – 25, corp B, lângă Cișmigiu) și va avea program săptămânal, de joi până duminică.

26
/01
/26

După un parcurs spectaculos la festivaluri internaționale, Sorella di Clausura ajunge în cinematografele din România pe 6 martie. Actrița Katia Pascariu a primit premiul Boccalino d’Oro pentru cea mai bună interpretare la Locarno, în timp ce regizoarea Ivana Mladenović a câștigat Trofeul Heart of Sarajevo pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Sarajevo.

16
/01
/26

Programul primelor săptămâni va include filme de ficțiune și documentare în premieră, cu un palmares important de premii la festivalurile de profil, dar și o seară dedicată filmelor regretatului regizor Cristian Nemescu și o retrospectivă a primelor filme regizate de Corneliu Porumboiu.

17
/12
/25

„Still Nia”, regizat de Paula Oneț, este un film-portret profund personal, un film-călătorie în teritoriul fragil al memoriei corporale. Între documentar și poezie vizuală, filmul își găsește forța în povestea Ștefaniei – Nia, numele de alint pe care părinții i l-au dat în copilărie –, care începe să-și deschidă trecutul ca pe o rană veche, dar încă vie.