Virgil Aioanei, actor: “Nu am întâlnit niciodată un actor cu care să nu mai vreau să mai lucrez vreodată”
https://www.ziarulmetropolis.ro/virgil-aioanei-actor-nu-am-intalnit-niciodata-un-actor-cu-care-sa-nu-mai-vreau-sa-mai-lucrez-vreodata/

Pe Virgil Aioanei îl puteţi vedea şi în Melcul (scris şi regizat de Lia Bugnar), la Teatrul Metropolis.

Un articol de Andrei Crăciun|17 Iunie 2019

Drum. Virgil Aioanei, actor. De unde vine Virgil și unde vrea el să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format actorul de astăzi?
M-am născut în Târgoviște dintr-o mamă târgovișteancă si un tată moldovean, din Dolhasca. Când eram mic-mic voiam să mă fac astronaut, când eram mic îmi doream să mă fac explorator, când am ajuns mai măricel, programator de calculatoare și până la urmă, întâmplător, am ajuns actor. Când eram mic nu aveam nicio treabă cu teatrul. Mama era o mare consumatoare de filme și teatru TV, drept urmare mai vizionam și eu la insistențele ei ceva spectacole de teatru la televizor. La “Danaidele” lui Purcărete știu că am dormit de am rupt, în rest nu îmi amintesc nici măcar titlurile. Dar prin vara dintre clasele a 10-a și a 11-a m-am dus să fac niște bani, ca figurant la un spectacol de teatru făcut cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la atestarea orașului Târgoviște. De acolo am intrat în trupa de teatru amator a Casei Armatei unde era un instructor cultural care avea copiată de mâna toată cartea lui Stanislavski, “Munca actorului cu sine însuși”, de pe vremea când nu erau copiatoare. În vara de după clasa a 12-a m-am pregătit în București pentru admitere, am picat. În anul următor am ajuns în “Podul” lui Cătălin Naum și am intrat la clasa Sandei Manu, cu care am făcut doi ani de facultate, după care clasa a fost preluata de Ion Cojar, la care am absolvit in 2003. Am făcut teatru independent, am câștigat și ceva bani din reclame și roluri secundare în ceva filme și din noiembrie 2017 sunt angajat la Teatrul Mic.

Spectacole. Să mergem și mai departe. În ce spectacole ați jucat în stagiunea trecută și ce urmează de la toamnă? Unde să vină publicul spectator să vă vadă, apetitul odată deschis după citirea interviului?
“Anul dispărut.1989”, “Anul dispărut.2007” de Peca Ștefan și în regia Anei Mărgineanu și “Ținutul din miezul verii” al lui Vlad Massaci la Teatrul Mic, “Orb de mină” al Catincăi Drăgănescu la Sfântu Gheorghe, “Melcul” Liei Bugnar la Teatrul Metropolis, “Sâmbătă: averse” al lui Matei Lucaci Grunberg la Godot și “În numele T/tatălui” al lui Robert Balan la Galeria Tranzit. P-astea le-am jucat în stagiunea trecută și în plus o să mai fiu si într-o adaptare a lui Gelu Colceag după “Vassa Jeleznova”la Teatrul Mic.

Video. Carieră internațională, filme de cinema, seriale de televiziune – cum stăm cu consacrarea în lumea video?
Pe plan internațional nu am avut parte decât de vreo 2 proiecte mai măricele așa, un rol secundar pentru care a trebuit să vorbesc în francezăși în basarabeană în “Trois Mondes” al regizoarei Catherine Corsini și un film TV în care a trebuit să vorbesc în germană, “Zielfahnder – Flucht in die Karpaten” regizat de Dominik Graf. În țară n-am stat degeaba, n-am făcut mult, dar nici puțin, aștept acum să apară în cinematografe, primăvara viitoare cred, “Să nu ucizi” al lui Gabi Șarga și Cătălin Rotaru unde am avut-o ca soție pe soția mea, Carmen Florescu.

Țara. Ce relație are Virgil cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede el viitorul României? Și mergând și mai departe, cu lumea cum stăm – ne îndreptăm într-o direcție greșită?
Singura relație specială cu România e ca m-am născut aici. M-am gândit de multe ori să plec, dar pentru un actor român e cam greu să-și facă meseria într-o altă țară. Și până la urmă zic, ar trebui să vină și o vreme mai bună după atâta nasoleală.

Cetatea. Implicare civică, cetățenească. Votează Virgil? Protestează? Se implică în viața cetății? Cum și de ce?

Am votat tot timpul, de când am drept de vot. Protestez, mai ales in ultimul timp. Legat de viața în cetate am reușit în ultimul timp să nu mai arunc chiștoacele pe geamul mașinii, ba chiar să le arunc la tomberon, stinse, când merg pe stradă.

Idoli. Are Virgil idoli? Către cine se îndreaptă privirile admirative ale actorului? Ca cine voia să fie atunci când era mic?
Nu am idoli. Sunt caracteristici care îmi plac laoameni, cum ar fi seriozitatea, capacitatea de muncă, felul cum își gestionează timpul, cum gătesc, cum au grijă de ei și de sănătatea lor, cum câștigă bani, cum iubesc, cum își cresc copiii, cum spun bancuri, cât șarm au, etc, dar n-am găsit până acum om să le aibă pe toate. Adică, ceva atuuri am și eu, dar asta nu cred să mă transforme vreodată în idolul cuiva, mai ales că-mi știu și părțile nasoale.

Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. Cuvânt de încheiere, povață pentru cei care vin din urmă, de ce nu? Mulțumesc.
Actoria e o meserie. Fiecare actor ar trebui sa aibă posibilitatea să își facă meseria pentru care a studiat 4 sau 3 sau 6 ani sau câti ani astudiat. Fiecare actor își are locul lui. Problema e că sunt foarte mulți actori foarte buni care nu iși găsesc locul lor. Pentru că industria e foarte mică, foarte mică. Nu am întâlnit niciodată un actor cu care să nu mai vreau să mai lucrez vreodată. De aceea îi recomand pe toți.

Fiecare actor își are locul lui. Problema e că sunt foarte mulți actori foarte buni care nu iși găsesc locul lor. Pentru că industria e foarte mică, foarte mică.
Virgil Aioanei, actor



19
/08
/19

Moştenitorii lui J.D. Salinger au anunţat, după ani în care au refuzat ca opera scriitorului să fie digitizată, că puţinele scrieri ale sale vor fi publicate în format ebook pentru prima dată. Autorul romanului "De veghe în lanul de secară", care a murit în 2010 la vârsta de 91 de ani, prefera experienţa lecturii unei cărţi în format fizic și ura internetul. 

19
/08
/19

Lungmetrajul „Ivana cea Groaznică”, regizat de Ivana Mladenović, a câștigat premiul special al juriului secțiunii Cineasti del Presente din cadrul Festivalului de Film de la Locarno, care s-a încheiat sâmbătă. Premio speciale della giuria CINÉ+ constă într-o campanie de promovare în valoare de 25.000 de franci elvețieni acordați de canalul francez de televiziune pentru lansarea filmului câștigător în cinematografele din Franța.

17
/08
/19

În perioada 13-22 septembrie 2019 va avea loc la Teatrul Maria Filotti din Brăila a XIII-a ediție a Festivalului Zile și Nopți de Teatru. „Criza familiei în lumea contemporană” este tema aleasă pentru 2019 de selecționerul Lucian Sabados. Spectatorii vor putea vedea, printre producțiile aduse în pentru festival spectacole precum „Legături primejdioase”, în regia lui […]

17
/08
/19

Teatrul Național din Timișoara anunță selecția modulului FDR din cadrul Festivalului European al Spectacolului – Festival al Dramaturgiei Românești, care va avea loc în toamna acestui an, între 3 și 11 noiembrie. Aflat la cea de-a XXIV-a ediție a sa, FEST-FDR contextualizează dramaturgia și spectacolul de teatru românesc ca parte integrată și, în egală măsură, ca voce distinctă în corpul cultural european. Mai mult decât atât, prin FEST-FDR, Teatrul Național […]

16
/08
/19

CRONICĂ DE FILM În cel mai nou film al său, „Once Upon in... Hollywood” (2019), Quentin Tarantino e interesat mai puţin să creeze suspans sau să ofere acţiune, şi mai mult să redea cu melancolie ceea ce se presupune a fi sfârşitul unei epoci în cinema-ul american - finalul anilor `60.

16
/08
/19

Din cele peste 1500 de producţii înscrise în cele trei secțiuni competiționale din cadrul Bucharest International Dance Film Festival 2019 au fost selectate 43 de scurtmetraje, din 18 țări de pe întreg mapamondul. Competiția internațională cu secțiunile  - Time Stand Witness, The Road not Taken și Acts of Rebellion -  cuprinde 30 de filme, din 15  țări. Bucharest International Dance Film Festival se va desfasura in perioada 4 - 8 septembrie 2019.

16
/08
/19

Pe 16 august în 1977, Elvis Presley murea în camera sa de hotel, în urma unui infarct. Avea 42 de ani. Au trecut de atunci (exact)... 42 de ani.

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

15
/08
/19

Criticul de teatrul Octavian Saiu îi are ca invitați pe 29 august, de la ora 21.00, în Grădina cu filme (Piața Lahovari, Nr.7), în cadrul unei noi ediții a seriei de dezbateri Teatrelli Anotimpurile dialogului despre teatru, pe Constantin Chiriac, directorul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și pe Chris Simion-Mercurian, directorul Festivalului Internațional de Teatru Independent Undercloud.

15
/08
/19

Sriitorul Vasile Ernu ("Născut în URSS", "Ultimii eretici ai Imperiului", (2009); "Bandiţii") a văzut aseară ultimul film scris, regizat şi jucat de Casey Affleck  și a scris despre el în această dimineață, pe pagina sa de facebook. Cinefilii care nu se tem de spoilere se pot bucura astfel de un text savuros. Din păcate, "Light of My Life" nu este încă disponibil în cinematografele din România.

15
/08
/19

Raoul Taburin este un geniu al bicicletelor. Poate depista orice defecțiune doar folosindu-și auzul. Puțini ar crede că Raoul ascunde un secret care îl bântuie și pe care a tot încercat să-l împărtășească: în ciuda experienței sale de mecanic, Raoul nu-și poate ține echilibrul pe două roți. SECRETUL LUI RAOUL TABURIN/ RAOUL TABURIN, o poveste fermecătoare despre biciclete și sindromul impostorului, imaginată de scenaristul filmului Amélie, va fi lansat în cinematografele din România pe 23 august.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

14
/08
/19

(ultima parte) Cobor încă patru kilometri spre sud, spre Nidri. Mă uit cu atenție pe partea stîngă, unde ar trebui să văd, cum mi se spusese, o biserică, o brutărie, Euro Rent și apoi biroul de turism. Îl văd, dar, cum să vă spun?, îmi circulă printre sinapse, obsesiv, prea cunoscutul vers "Lasciate ogni speranza, o voi che entrate".

Page 2 of 81812345...102030...Last »