A fost concluzia cu care regizorul Yuri Kordonsky şi-a luat rămas bun de la cei 27 de actori tineri cu care în ultima săptămână a lucrat în cadrul laboratorului „Cehov/Kordonsky”, primul mare eveniment din Festivalul Naţional de Teatru 2017.
Un articol de Alina Vîlcan|28 iulie 2017
Timp de șase zile, din 22 iulie și până ieri, Sala Atelier a Teatrului Național din București a fost locul în care cunoscutul regizor Yuri Kordonsky și 27 de tineri actori români s-au întâlnit zi de zi în lumea lui Cehov. Astăzi, TNB a găzduit o întâlnire între regizor, participanți și public, format cu precădere din jurnaliști, care a marcat încheierea primului mare eveniment din cadrul FNT 2017 – laboratorul „Cehov/Kordonsky”. Actorii și regizorul au avut astfel ocazia să vorbească despre ce a însemnat această săptămână pentru fiecare dintre ei.
După o scurtă introducere, susținută de Ion Caramitru, directorul Teatrului Național din București, criticul de teatru Marina Constantinescu (director artistic și selecționer FNT), la inițiativa căreia s-a desfășurat evenimentul organizat de Festivalul Naţional de Teatru şi Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava”, spunea, printre altele: „Cred că societatea noastră tulburată are nevoie de modele. (…) Cei 27 de tineri sunt nume cunoscute ale teatrului. Cred foarte mult în școala de teatru a lui Yuri Kordonsky. Îi mulțumesc că a acceptat să suspende cumva timpul care ne presează pe toți și să vină să țină acest prolog înaintea festivalului. E primul laborator pe care îl fac. (…) Și sunt convinsă că cei care sunt azi în fața dumneavoastră vor avea multe de spus în teatrul românesc. Cred că teatrul înseamnă până la sfârșit bucuria de a fi împreună”.
Apoi, fiecare dintre cei 27 de actori care au participat la acest laborator a luat pe rând cuvântul.
Confesiunile celor 27
„A fost cea mai frumoasă vară pe care am trăit-o până acum, o zic la modul foarte onest. (…) Ne-am cam îndrăgostit de Yura”, a dat startul confesiunilor Aylin Cadîr, actriță a Teatrului Național din București.
A urmat Ana Bianca Popescu, actrița Teatrului Mic: „Pentru mine, acest workshop a fost cel mai frumos cadou pe care l-am primit până acum, (…) o întâlnire minunată, o redescoperire a colegilor mei alături de Yura”.
Italianca Maria Bacci Pasello, care a participat la atelier alături de actorii români, a ținut să își arate recunoștința pentru cele trăite în această săptămână, iar actrița Emilia Bebu a argumentat: „A fost o întâlnire foarte puternică. Felul în care Yuri Kordonsky lucrează pe text a fost cel mai important pentru mine”, a spus amintindu-și cum Brâncuși era de părere că nu e greu să realizezi o capodoperă, cât să intri în starea de a face asta.
Actrița Paula Niculiță, de la Odeon, recunoștea: „Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât îmi e mai greu să vorbesc. Zilele astea au fost ca un cadou special, neașteptat. (…) E complicat. A fost o întâlnire în care eu am aflat lucruri despre mine – și de bine, și de rău. (…) Voi profita mult de această întâlnire”.
Se vedea că nu le era ușor să vorbească. Când i-a venit rândul, Vlad Logigan a spus: „Și eu, și poate și colegii mei am putea spune că suntem suma lucrurilor și întâlnirilor pe care le-am trăit. Și mă bucur că Yura a adăugat ceva la asta”.
Mai inspirat, Rareș Florin Stoica a continuat: „Pentru mine, a fost o săptămână în filigran”.
I-a urmat actrița Ada Galeș, care mărturisea: „Am mai multe întrebări decât aveam în momentul în care am început workshop-ul, dar cred că am crescut”.
„Prima întrebare pe care Yura ne-a adresat-o a fost: ce vi s-a întâmplat vouă mai frumos anul ăsta? (…) Acum, dacă m-ar întreba asta, aș ști să răspund. (…) Yuri nu a spus niciodată în aceste zile: nu a fost bine. (…) A fost o întâlnire realmente cu un om”, a dezvăluit actorul Florin Călbăjos.
„Și pentru că am participat toți la același workshop, există riscul să ne repetăm. Și eu, ca și Ada, am venit aici cu foarte multe întrebări și plec cu și mai multe. Dar m-am bucurat de întâlnirea cu cei 26 de colegi ai mei”, a concluzionat Lari Giorgescu.
Alina Petrică, actriță a Teatrului Mic: „M-am uitat la dumneavoastră și m-am întrebat cât reușiți să înțelegeți din ce spunem noi. (…) Ce cred eu că s-a întâmplat pentru mine? Că m-am întâlnit cu un artist uriaș, care m-a întrebat ce știu despre Cehov și i-am spus că nu știu mai nimic, cu sinceritate, și m-a luat de mână și m-a invitat să descopăr”.
Iar actorul Ștefan Lupu a continuat povestea: „A fost mai mult decât un workshop, a fost o atmosferă uimitoare. Atât pe scenă, cât și în exterior, lucrurile au prins o tentă magică”.
„Înainte să începem workshop-ul l-am întrebat pe Yura cum aș putea să redevin uman în scenă și el mi-a zis că nu are o rețetă, dar până la final am redescoperit asta. Și mi-am dat seama că trebuie să-mi acord timp pentru a redeveni uman”, a mărturisit Andrei Radu, actor al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești și colaborator al TNB, mulțumindu-i regizorului „pentru ușa asta pe care mi-a deschis-o spre viață”.
Actorul Ciprian Nicula spunea: „Înainte de acest laborator, îmi era puțin frică de textele lui Cehov, pentru că par mai pretențioase, un fel de teatru mai greu. (…) Dar am înțeles că nu e chiar atât de pretențios”.
Explicația a oferit-o, mai departe, Liviu Romanescu: „Am început să ne dăm seama că trebuie să fii tu, omul, pentru că altfel nu poți să te apropii de text. (…) A fost o întâlnire între oameni de care m-am bucurat.”
„Cred că unul dintre meritele mari ale lui Yura a fost acela de a crea un climat propice lucrului. (…) Pentru mine, a fost și terapie”, recunoștea Denisa Nicolae care nu a ascuns faptul că în aceste zile a trebuit să aleagă între a rămâne la workshop sau a participa la înmormântarea bunicii; a rămas la workshop, a alergat la înmormântare…
„Aș dori să remarc și eu discreția de care au dat dovadă cei care au organizat acest atelier: nu au fost fotografi, Facebook etc. Cred că eleganța, rafinamentul cu care s-a lucrat au făcut ca pentru mine aceasta să fie o întâlnire poetică”, spunea și actorul George Albert Costea.
Iar Gabriel Răuță, de la Teatrul Nottara, adăuga o notă de umor: „Dl. Kordonsky ne-a învățat tot ce știam, deci practic știm tot acum. De la început, dl. Kordonsky ne-a propus ca toată întâlnirea noastră să fie o conversație. Pentru mine, a fost ca o căutare de comori – o întâlnire extraordinar de captivantă.”
Actrița Florentina Țilea, de la TNB, puncta cu grija profesorului: „Îmi doresc foarte mult ca în lucrul meu cu studenții măcar 1% să pot transmite mai departe”.
Iar Alexandra Sălceanu, tot de la TNB, a făcut o promisiune: „A fost minunat, o să încerc să iau tot ce am învățat aici și să duc mai departe în spectacolele în care voi juca”.
Pentru Silvana Negruțiu, lucrurile au stat astfel: „Cuvântul care îmi vine în minte e răbdare. Răbdare de care nu ne mai bucurăm în epoca vitezei. Cred că asta am redobândit: să avem răbdare. Și să nu uităm că nu e vorba de teatru și de personaje, ci de viață și oameni, la Cehov.”
Pentru actrița Ioana Predescu, a fost vorba mai ales despre responsabilitate și căutare. „Fiecare duce o luptă despre care celălalt nu știe nimic. Asta este ce am mai învățat despre piesele lui Cehov”.
De la Yuri Kordonsky, actorul Dan Rădulescu a învățat și următorul lucru: „Pentru că timpul e scurt, nu trebuie să ne grăbim”.
„Am apreciat că ne-am întâlnit și că nu am făcut un workshop rigid, pentru o serbare”, a spus și Radu Iacoban.
Pentru Ionuț Toader, acesta a fost primul laborator la care a participat și recunoaște că inițial se gândise: „Trebuie să merg acolo, să vadă Yuri că sunt bun”. Dar acesta nu era un loc al ambițiilor. „Am înțeles că teatrul are nevoie de curajul actorilor ca să fie bun”, spunea acum, la finalul laboratorului.
Concluziile regizorului Yuri Kordonsky
Ultimul care a luat cuvântul a fost regizorul Yuri Kordonsky, care a rememorat: „Marina Constantinescu m-a convins să fiu aici (…), a dat dovadă de mult tact și înțelegere, dragoste și trandrețe și spirit de sacrificiu. Una dintre cerințele pe care le-am avut a fost să păstrez o atmosferă de lucru intimă, cu ușile închise, într-un mediu închis.
Marina Constantinescu (director artistic FNT) și regizorul Yuri Kordonsky
Nu a fost ușor să ajung la reușită, pentru că au fost mulți oameni care și-au exprimat dorința să participe ca observatori, iar Marina a fost portarul, a luat întreaga presiune asupra-i, protejând astfel intimitatea și liniștea procesului de lucru. Și-a luat timp liber ca să facă această curățenie și să împingă la o parte zgomotul din cale. Iar în puținul timp liber, Marina se furișa în secret în cabina de lumini de unde privea. Mulțumesc, Marina! Nu am multe de spus. Vă rog să nu mă citați, dar cred că Beckett a spus că orice text dramatic bun este o liniște întreruptă. Și cred că deja am întrerupt liniștea mult și nu știu dacă încă scriem un text dramatic bun. (…) Ce e important este că mâine o luăm de la zero și asta este deopotrivă înfricoșător și frumos. Și cred că ce putem spera în urma unor întâlniri, în urma unor conversații de acest tip, este ca punctul zero să fie un pic mai sus. Și simt că punctul meu zero a urcat puțin mai sus după această săptămână”.
Cred că asta am redobândit: să avem răbdare. Și să nu uităm că nu e vorba de teatru și de personaje, ci de viață și oameni, la Cehov. (Silvana Negruțiu, actriță, după laboratorul „Cehov/Kordonsky”)
Video: Dragoș Ivan
Foto: Laura Dobre
