Creme de la creme: cine-retrospectiva anului 2013
http://www.ziarulmetropolis.ro/creme-de-la-creme-cine-retrospectiva-anului-2013/

La grande bellezza, The Congress şi Upstream Color sunt câteva dintre filmele lui 2013 pe care Cinesseur – pseudonimul unuia dintre cei mai populari şi mai apreciaţi critici de film din mediul online -, le-a inclus în “Creme de la creme”, obişnuita sa cine-retrospectivă din final de an.

Un articol de Petre Ivan|1 Ianuarie 2014

La grande bellezza, The Congress și Upstream Color sunt câteva dintre filmele lui 2013 pe care Cinesseur – pseudonimul unuia dintre cei mai populari și mai apreciați critici de film din mediul online -, le-a inclus în “Creme de la creme”, obișnuita sa cine-retrospectivă din final de an.

“Asupra unui singur lucru nu am avut nici un fel de dubiu: locul I – spune Cinesseur pe blogul său, cinesseur.blogspot.com. S-a impus de la sine. N-a fost nevoie să stau în cumpănă şi să cântăresc sau să-l compar cu potenţialii contracandidaţi. Pur şi simplu a fost… simplu. De domeniul evidenţei. Atât am avut să vă zic.

Menţiuni speciale

–          L’étrange couleur des larmes de ton corps (dir. Hélène Cattet & Bruno Forzani/Belgia+Franţa+Luxemburg/2013)

–          Blue Caprice (dir. Alexandre Moors/SUA/2013)

–          Only Lovers Left Alive (dir. Jim Jarmusch/UK+Germania+Franţa+Cipru+SUA/2013)

–          Ain’t Them Bodies Saints (dir. David Lowery/SUA/2013

Locul 15. The Spectacular Now (dir. James Ponsoldt/SUA/2013)

“I-aş zice şi The Perks of Being a Wallflower al acestui an. O privire lucidă asupra vârstei (mentale, îndeosebi) de interval: ieşirea din lăstărişul adolescenţei şi intrarea în pădurea deasă a maturităţii.”

14. The Grandmaster (dir. Wong Kar Wai/Hong Kong+China/2013)

“WKW nu mai e ce era odată, însă fiecare film al său are acel savoir faire care-l salvează de la grabnica uitare. Pointless to say probably: ca de obicei, imaginea e un regal!”

13. Computer Chess (dir. Andrew Bujalski/SUA/2013)

“Unul dintre inventatorii mumblecore-ului (What’s more indie than indie? Mumblecore!), aici într-un detour relativ mainstream pe teritoriul comediei absurd-lynchiene. Chess against the (time)machine, tras pe video, în format 4:3. Nerd-gasm, vorba aia.”

Creme de la creme

Locul 12 (Creme de la creme): Museum Hours (dir. Jem Cohen/Austria+SUA/2012)

“Viena, prin ochii unei canadience călăuzite de un gardian în Kunsthistorisches Art Museum, care cu acest prilej îşi reconsideră relaţia cu oraşul, cu urbanitatea cotidiană ce tinde să devină neobservabilă.

Nu e Viena din clipurile de promovare, nici cea din ghidurile turistice clasice. E o capitală mai curând cenuşie, lăturalnică, privită totuşi cu candoarea străinului ce descoperă un miracol la fiecare colţ de stradă, chiar şi sub forma unei suliţe în alb şi roşu, şi filmată deliberat în maniera unui amator atras de porumbei, alei mărginaşe, frunze uscate şi, în general, de ce cele mai simple contraste şi reflexii.

În aceeaşi măsură, e şi o fascinantă călătorie printre tablourile expuse în muzeu, privite prin ochii vizitatorilor, ai angajaţilor şi nu în ultimul rând, ai gardianului cu voce melodioasă (Bobby Sommer) şi imaginaţie bogată, care-şi petrece orele de serviciu căutând oddities în picturile lui Bruegel sau Bosch.”

11. Câinele japonez (dir. Tudor Cristian Jurgiu/România/2013)

“Lungmetraj de debut construit în jurul unui personaj nu prea vorbăreţ (Rebengiuc), lovit de ape la fel ca tipul din filmul de la poziţia a zecea. Spre deosebire de acesta, el rămâne fără casă din cauza inundaţiilor, iar lupta pe care o dă e mai mult cu el însuşi.”

10. All Is Lost (dir. J.C. Chandor/SUA/2013)

“Acesta chiar e un film într-un singur personaj (Redford), fără dialoguri sau jurnal citit din off când ţi-e lumea mai dragă, fără artificii inutile. Om şi ocean, atât, într-o disproporţionată luptă care pe care.

Decizie hipercorectă din partea regizorului: mai multă vorbărie ar fi însemnat un balast inutil, adică exact ceea ce se petrece în Gravity, unde mai puţină trăncăneală ar fi fost, fără îndoială, un avantaj.”

9. Nebraska (dir. Alexander Payne/SUA/2013)

“Road movie cu vână existenţialistă, o privire tandră şi ironic-meditativă asupra unei Americi despre care aplicanţii la loteria vizelor n-au nici cea mai vagă idee. Că dacă ar avea, s-ar mai gândi o dată.

Bruce Dern e monumental în rolul tatălui aproape ramolit şi încăpăţânat care-şi obligă fiul să-i ducă la îndeplinire o idee fixă: revendicarea unui iluzoriu premiu de 1 milion de dolari.

Revelaţia vine, însă, din partea lui June Squibb, actriţă cu care Payne a mai lucrat în About Schmidt. Acolo nu i-a oferit o partitură prea generoasă, în schimb s-a revanşat acum, dându-i ocazia de a fura literalmente prim-planul ori de câte ori apare.”

8. Nobody’s Daughter Haewon (dir. Hong Sang-soo/Coreea de Sud/2013)

Creme de la creme

Locul 7 (Creme de la creme): Upstream Color (dir. Shane Carruth/SUA/2013)

“Un SF demn de Cronenberg la nivel de concept, transpus vizual în termenii poetici ai lui Malick. Fără să exagerez cu analogiile, aş îndrăzni să afirm că filmul ăsta e versiunea cinematografică a Ritualului primăverii de Stravinski.

E un SF modulat când pe notele joase, când pe cele înalte ale descrierii naturii umane în toată splendoarea şi urâţenia ei, construit înadins să tullbure falsul confort al dinainte ştiutului şi să problematizeze pe teme care încă par basme (furtul de identitate prin metode ce eludează arcanele legislative).

O experienţă senzorială intensă şi tulburătoare. Filmul lui Carruth (al doilea după Primer, pentru cei ce nu ştiu de unde să-l ia) ar putea schimba regulile cinema-ului dacă va găsi suficienţi adepţi. Sau susţinători.””

Creme de la creme

Locul 6 (Creme de la creme): The Congress (dir. Ari Folman/Israel+Germania+Polonia+Luxemburg+Franţa+Belgia/2013)

O scrisoare de dragoste pentru Robin Wright inspirată de un roman de Stanislav Lem. [review in progress]

5. Before Midnight (dir. Richard Linklater/SUA/2013)

4. The Counselor (dir. Ridley Scott/SUA/2013)

“Nu e un crowd pleaser şi nici convenţional nu e. Ba mai mult, în raport cu standardele comerciale impuse în mod curent de Majors se poziţionează la polul opus.

Până şi concesia pe care destule neo-noir-uri o mai fac pentru a combate crisparea ce pune stăpânire pe un public obişnuit cu alt mod de operare (a se vedea, de ex., rezolvarea customer oriented din Body Heat-ul lui Lawrence Kasdan, dar lista e mult mai lungă) se transformă aici, subtil, într-o caricatură.

Culmea, inclusiv o parte din criticărimea scrobită s-a ofuscat din cauza acestei abateri de la norme! Dacă adăugăm lipsa de compasiune faţă de personaje (preponderent luzări care, într-un roman poliţist cu Phil Marlowe, mor la paginile 76 sau 83 şi nimeni nu le plânge de milă), cruzimea explicită şi omniprezenţa senzaţiei de fatalitate, se conturează destul de limpede o formulă ce poate justifica receptarea ultradivizată de care a avut parte The Counselor.

Reacţiile negative sunt generate, paradoxal, de calitatea specială, nehollywoodiană, a scriiturii lui Cormac McCarthy, total şi-n mod fericit ruptă de tipare sau de feedback-ul focus grupurilor de consumatori.

Ba mai mult, străbătută şi de o blândă afecţiune pentru trecutul glorios al unor genuri cândva în vogă.”, notează Cinesseur pe blogul său.

3. Frances Ha (dir. Noah Baumbach/SUA/2012)

Creme de la creme

Locul 2 (Creme de la creme): Ex aequo: Only God Forgives (dir. Nicolas Winding Refn/Danemarca+Thailanda+SUA+Suedia/2013) & Inside Llewyn Davis (dir. Ethan & Joel Coen/SUA/2013)

1. La grande bellezza (dir. Paolo Sorrentino/Italia+Franţa/2013)

Foto cu “Creme de la creme” by Cinesseur: – La grande bellezza, Museum Hours, Upstream Color, The Congress, Only God Forgives & Inside Llewyn Davis – Cinemagia

09
/12
/16

„Viaţa de zi cu zi seamănă cu un film prost de serie B. Dacă mi s-ar propune s-o ecranizez, aş refuza.” – Kirk Douglas. Ultimul supraviețuitor al epocii de aur a Hollywood-ului împlinește, astăzi, 100 de ani! Cu această ocazie, numeroase ziare din întreaga lume i-au dedicat legendarului actor și producător american articole omagiale.

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

07
/12
/16

Proiecția filmului „Biserici de lemn din România – un documentar”, va avea loc joi, 15 decembrie, de la ora 12, la Cinemateca Eforie din București. Filmul se proiectează în cadrul celei de-a XI-a ediții a IPIFF – „Festivalul Indie al Producătorilor de Film Independenți”.

06
/12
/16

Audiția Națională se adresează tinerilor actori cu vârsta până în 35 de ani, studenților din ultimul an de studiu (anul III – Licență; anii I și II – Master) și absolvenților Facultăților de Teatru din toată țara. Nu există condiții restrictive referitoare la statutul profesional - angajat, independent etc.

05
/12
/16

Cinefilii pot vedea, în această noapte, la FILMUL de ARTĂ, de pe TVR 2, excelenta animație Iluzionistul (L'ILLUSIONNISTE-Franţa, 2010), în regia lui Sylvain Chomet. Filmul a fost nominalizat la premiul Oscar, în 2011, pentru cel mai bun film de animaţie, fiind răsplătit în același an cu un Premiul Cesar.

05
/12
/16

În urmă cu 115 ani, într-o zi de 5 decembrie (1901) venea pe lume, la Chicago, într-o modestă familie cel de-al patrulea copil din cinci al familei Disney. Puștiul talentat la desen va fi încurajat să continue pe această cale de o mătușă. Nu va termina niciodată liceul, dar va ajunge una dintre marile personalități ale secolului XX.

02
/12
/16

“N-am întârziat niciodată şi n-am obosit niciodată. Am ajuns primul la teatru şi am plecat întotdeauna ultimul.” – Mitică Popescu. Îndrăgitul actor, născut la București, pe 2 decembrie 1936, împlinește astăzi 80 de ani!

30
/11
/16

Cinematografele indiene vor trebui să difuzeze imnul național înaintea fiecărei proiecții de film, a decis miercuri Curtea Supremă din India. Ordinul vine pe fondul unei dezbateri la nivel național cu privire la ascensiunea naționalismului agresiv în India sub conducerea partidului hindus de dreapta Bharatiya Janata Party.

29
/11
/16

Sâmbătă, 3 decembrie, la ora 17.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, regizorul Radu Jude și criticul de film Andrei Gorzo vor intra în culisele filmului "Inimi cicatrizate". Pelicula lui Jude a câştigat Premiul Special al Juriului şi trofeul "Don Quijote" la Festivalul Internațional de Film de la Locarno.

28
/11
/16

Lungmetrajul „SIERANEVADA”, în regia lui Cristi Puiu, propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină, se află, în această perioadă, în plină campanie de promovare în Statele Unite ale Americii. Astfel până pe 6 decembrie 2016, la Los Angeles, sunt programate mai multe proiecții speciale ale filmului și întâlniri cu presa și critica americană.

28
/11
/16

"Silence", ultimul film al regizorului Martin Scorsese va avea premiera mâine (marţi), la Vatican, unde cineastul va fi întâmpinat de un sobor de 400 de preoţi, care vor participa la proiecţia lungmetrajului ce prezintă martirajul iezuiţilor în Japonia secolului al XVII-lea.

26
/11
/16

CRONICĂ DE FILM „Albüm”, debut al tânărului scenarist şi regizor Mehmet Can Mertoglu, care îl are ca director de imagine pe Marius Panduru, este o satiră blândă la adresa societăţii turce. O comedie la foc mic al cărei umor vine din absurdul situaţiilor redate în planuri-secvenţă elegant coregrafiate.

25
/11
/16

Debutul în lung-metraj al regizorului turc Mehmet Can Mertoglu rulează de vineri în București (Cinemateca Union, Cinemateca Eforie și Cinema Elvira Popescu), Cluj (Cinema Victoria), Constanța (Cityplex) și Târgu Mureș (Cinema Arta). Album de familie este o co-producție Turcia – Franța – România căreia i-au trebuit trei ani să devină realitate.

Page 1 of 15912345...102030...Last »