„Omul care a văzut moartea“, o comedie bună, la Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploieşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/omul-care-a-vazut-moartea-o-comedie-buna-la-teatrul-toma-caragiu-din-ploiesti/

Avem dramaturgi valoroşi în istoria teatrului românesc, care au scris texte de teatru cu teme valabile şi astăzi. Un exemplu în acest sens este inspirata alegere a comediei „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu, în repertoriul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti. Piesa a fost scrisă în doar trei zile.

Un articol de Monica Andrei|21 mai 2014

Victor Eftimiu este scriitorul care strecura discret în memoriile sale mărturisirea: „Sunt modest, cu condiţia să se ştie!”. A cunoscut de timpuriu psihologia succesului, fiind poet, gazetar, dramaturg, critic, director de teatru.

Prietenul şi sfătuitorul actorilor a fost directorul Teatrului Naţional în perioade diferite. S-a născut la 24 ianuarie 1889 în Albania şi a decedat la 27 noiembrie 1972 în Bucureşti. În perioada interbelică a devenit francmason şi membru al Academiei Române, în 1948.

A scris satire bucureştene, comedii provinciale, drame medievale, tragedii antice, legende româneşti. “Înşir-te mărgărite”, „Cocoşul negru”, „Prometeu”, „Ringala” sunt câteva dintre piesele de teatru scrise şi montate mai des pe scenele româneşti, astăzi.

Comedia „Omul care a văzut moartea” s-a jucat mult, în ţară şi în străinătate. Textul a fost tradus în Iugoslavia, Cehoslovacia, Finlanda, Polonia.

Povestea este simplă şi oricând actuală. Un podgorean pe nume Alexandru Filimon (Ion Radu Burlan) candidează pentru postul de primar al oraşului şi salvează de la înec un tânăr vagabond (Bogdan Farcaş). Îl aduce în casa sa, îl îmbracă, îl hrăneşte, iar acesta, cu tupeu, vrea de toate, inclusiv s-o ia pe fiica podgoreanului de nevastă (Mihaela Popa), femeie care este deja logodită.

Pentru fapta sa nobilă, viitorului primar îi creşte popularitatea, în oraş se scandează lozinci electorale optimiste, iar şansele cresc. În acelaşi timp, viitorul cuscru, domnul Leon (Ilie Gîlea), farmacist, vine în casa podgoreanului şi în loc să discute despre viitoarea nuntă ţine morţiş ca podgoreanul să renunţe la postul de primar şi-i promite că va fi pe lista consilierilor, pentru că şi farmacistul îşi dorea funcţia.

Alice Filimon (Mihaela Popa), fiica podgoreanului, este logodită cu băiatul farmacistului, Georgică (Cristian Popa), un avocat bâlbâit şi prostuţ. Dacă podgoreanul nu renunţă la candidatură, atunci căsătoria tinerilor este în pericol. Se duce o luptă acerbă.

Ion Radu Burlan, Bogdan Farcas 3

Ion Radu Burlan şi Bogdan Farcaş, în „Omul care a văzut moartea“

Acţiunea se petrece doar în casa familiei Filimon, într-un interior de modă veche, cu acelaşi tablou pus obsesiv pe toţi pereţii din casă, în diferite dimensiuni: un acvariu, o masă, nişte scaune şi o fereastră.

Regizorul Cristi Juncu alege în plus, pentru începutul şi finalul spectacolului, scene ca de film mut. Vedem automatismele şi gesturile actorilor în scenă şi textul pe ecran.

Tânărul vagabond, rol bine interpretat de către Bogdan Farcaş, este dezgheţat, are mult farmec, încurcă şi descurcă situaţiile, îşi dezvăluie identitatea de actor şi le spune adevăruri dure în faţă, mai ales faptul că toată lumea aleargă numai după bani şi funcţii. E omul care aduce descătuşarea.

Actorul apare în scenă şi în rolul “vărului” Ilie Filimon care vine de la Chişinău. Cu accent moldovenesc, stârnind râsul, profită din plin de întâmplare ca să pătrundă într-o societate unde n-ar fi avut acces. Văzându-i pe toţi îmbătaţi de mirajul puterii, e acel nimeni care le organizează vieţile, ajungând să promită şi un post de deputat, după ce se asigură că va primi o rentă viageră atunci când domnul Filimon va fi primar.

Cu personaje puţine, un singur decor şi fără figuraţie, comedia “Omul care a văzut moartea” se poate reprezenta fără nicio lăsare de cortină, fără prea mari “găselniţe” regizorale, chiar şi în cele mai grele condiţii de turneu, iar succesul la public este garantat.



28
/08
/17

“Simţurile nu înşală, judecata înşală.” - Johann Wolfgang von Goethe / „Dacă ne cercetăm bine, aproape întotdeauna vom găsi la noi un păcat pe care-l osândim la alţii.” – Lev Tolstoi. Lev Tolstoi şi Goethe, doi dintre sei mai importanţi gânditori ai lumii, s-au născut într-o zi de 28 august.

27
/08
/17

Romanul „Clar de femeie” (traducere din limba franceză de Daria-Laura Bârsan) a fost publicat la editura Humanitas Fiction în 2017. În original, cartea a apărut acum patruzeci de ani și a fost ecranizată de Costa-Gavras, în 1979. A ieșit un film de cinema inubliabil, cu Romy Schneider și Yves Montand.

26
/08
/17

Nicio altă societate nu a primit atât de mulţi imigranţi ca Statele Unite ale Americii, iar fiecare grup a contribuit cu ceva diferit şi unic la ceea ce reprezintă astăzi această naţiune. Poveştile celor care au creat America au fost reunite într-un nou serial difuzat de HISTORY®, începând de astazi, 26 august, de la ora 21:00.

25
/08
/17

Un necaz nu vine niciodată singur. La mine au obiceiul să se așeze la coadă, asta e pretenția mea, să fie ordonate și să-și aștepte rândul, ar fi păcat să vină necazul peste mine și eu din cauza îmbulzelii să nu-l observ.

24
/08
/17

CRONICĂ DE FILM Marele cineast chilian Pablo Larrain oferă în „Neruda” un portret extravagant, într-un stil inventiv, al uriaşului scriitor şi controversatului om politic comunist Pablo Neruda, pornind de la un moment decisiv al vieţii acestuia – prigonirea sa în 1948-1949.

24
/08
/17

Driblând pe cât îmi permite talentul balonul de săpun al misoginismului, la ceas de dimineaţă răcoroasă am ajuns la concluzia că între bărbați și femei este o diferență uriașă, primii fiind adevărați campioni în materie de bun gust, cel puțin la nivel de teorie, atunci când vor să-și aleagă partenera pentru o viață, o noapte, o oră, două minute…

24
/08
/17

„O seară cu Marcel Iureș”este un eveniment live – prezentat în Premieră la Grand Cinema & More din Băneasa Shopping City în București, în data de 16 septembrie 2017, ora 18.00 - care oferă publicului român ocazia de a-l cunoaște mai bine pe marele nostru actor.

23
/08
/17

Coadă la supermarket, o domnă îşi închipuie că dacă se urcă în spinarea mea va plăti mai repede. În mână are o pungă de ficăţei de pasăre, din ei se scurge un lichid dubios și rece direct pe piciorul meu, mă feresc, o privesc, se face că nu mă vede.