Patapievici: „Intelectualul a dispărut!“
http://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-intelectualul-a-disparut/

Filosoful şi eseistul Horia-Roman Patapievici, fostul director al Institutului Cultural Român, a declarat pentru emisiunea Digicult de la Digi24 că „intelectualul a dispărut“, iar locul lui în societate a fost luat de realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.

Un articol de Corina Vladov|15 Februarie 2013

Filosoful şi eseistul Horia-Roman Patapievici, fostul director al Institutului Cultural Român, a declarat pentru emisiunea Digicult de la Digi24 că „intelectualul a dispărut“, iar locul lui în societate a fost luat de realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.

Iată câteva declaraţii pe care le-a făcut Horia-Roman Patapievici:

Despre intelectualii din politica românească

„E o tendință a sistemului politic românesc de a îi elimina pe intelectuali. Intelectualul care reușește să ocupe o poziție importantă este imediat puternic demonizat. (…) Am reformat Institutul Cultural Român. L-am făcut performant pe piețele occidentale. Sunt mai hulit ca niciodată. Acest lucru nu mi se poate ierta. Voi fi urmărit de acest succes până la sfârșitul vieții. Toată lumea se întreabă de ce intelectualii nu fac ceva, iar când reușesc să facă, fie se trece cu vederea performanța lor, fie sunt direct demonizați chiar pentru acea performanță.”

Despre televiziuni

„Această mare tradiție europeană, occidentală, a intelectualului implicat în treburile cetății, care a început cu «J’accuse», al lui Émile Zola și cu sarcasmul lui Brunetière, care a spus «Auzi ce idee! Să-și facă o profesie din faptul că-și folosesc mintea. Intelectual». Asta e o mare tradiție, care, însă, s-a încheiat. S-a încheiat odată cu apariția, în centrul vieții publice, a televiziunilor. Asta a schimbat totul.

Înainte, spațiul public era un spațiu în care funcționa cuvântul. Iar cuvântul era vehiculat de presa scrisă, de cărți, de pamflete. Dar implica un anumit raport al celor care citeau cu mesajul pe care cineva, care trebuia să fie talentat, carismatic, îl putea produce: reflecția. Distanța pe care o ai față de textul scris. Trebuie să înțelegi. În timp ce la televiziuni, raportul este complet schimbat: este imediatețea imaginii, care, prin faptul că este instantaneu percepută, creează impesia – adesea falsă – că este și înțeleasă.

Intelectualul a dispărut. Cine e în locul lui? Realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.”

„Pentru mine, primii ani de după revoluție sunt ani ai sărbătorii. Piața Universității, până să devină ceva destul de năclăit, a fost un spațiu în care s-a celebrat bucuria. Bucuria de a putea spune nu, de a putea striga NU și de a putea da cu tifla Puterii. Vă spun, ca unul care am participat, este o bucurie amețitoare.”

„Nu cred nici în noțiunea de român și nici în cultura care astăzi tinde să devină o cultură dominantă, la modă, a protestului. De când lumea a ocupat Wall Street, ceea ce este foarte «fashionable», foarte ușor de făcut, te protejează poliția, nu te arestează, trei elicoptere survolează zona.

Toată presa permite ca cea mai mică grimasă, cea mai mică clipire să fie tradusă ca o tresărire de suferință morală adâncă a cuiva care acolo protestează pentru libertatea, viața, demnitatea lui. Această înscenare permite ca cel mai mic lucru și cel mai insignifiant să pară mare și plin de semnificație. (…)

Nu cred nici în noțiunea de român, generică, și nici în cultura protestului, care e foarte la modă astăzi și îi definește pe toți aceia care nu îndrăznesc nimic, dar cu beneficii mediatice maxime.”

„În piața publică poți să strigi, dar dacă nu este un microfon în gura ta, nu te aude nimeni. Poți să-ți dai foc pe pârtia de la Predeal, cum a făcut Liviu Babeș, dar dacă nu este o televiziune acolo, să transmită imaginea, nu va afla nimeni.”

10
/12
/16

In pragul verii si al Zilei Copilului, pe 27 mai, Sala Palatului se va transforma intr-un regat de gheata. Alaturi de solisti, orchestra si cor, copiii si adultii vor pleca intr-o aventura de neuitat pentru a aduce vara inapoi, odata cu premiera productiei originale Disney „Regatul de gheata”.

10
/12
/16

La începutul epocii regulamentare, în noiembrie 1832, autorităţile statului au simţit nevoia creerii unei publicaţii (Buletinul Oficial), prin care să comunice populaţiei „punerile la cale, măsurile, orânduirile de slujbe, hotărârile de judecată şi poruncile” din diferitele ramuri administrative, ca şi dispoziţiile legislative după care „să se povăţuiască fiecare”.

09
/12
/16

Cineastul olandez Paul Verhoeven, regizorul unor producții precum "Robocop" (1987) sau "Basic Instinct" (1992), va fi președintele juriului celei de-a 67-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin ( 9-19 februarie 2017). Verhoeven îi urmează în fruntea juriului Berlinalei actriței Meryl Streep.

09
/12
/16

Virtuozitatea lui Paganini la contrabas este propunerea pe care o face publicului contrabasistul de origine română Petru Iuga, care va prezenta la Sala Radio miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, un concert în care, alături de Orchestra de Cameră Radio, dirijată de Tiberiu Oprea, va interpreta Fantezia Moise, variaţiuni pe o temă de Rossini, în varianta pentru contrabas şi orchestră de N. Paganini şi Variaţiuni pe o temă Rococo, op. 33, în varianta pentru contrabas şi orchestră de P. I. Ceaikovski.

09
/12
/16

Facultatea de Teatru a UNATC „I.L.Caragiale” București, omagiază, asemenea instituțiilor de educație și cultură din întreaga lume, figura emblematică a unuia dintre cei mai mari gânditori ai istoriei omenirii: Aristotel. De aceea, cu ocazia împlinirii a 2400 ani de la nașterea Stagiritului, UNATC organizează în perioada 15-16 decembrie 2016, Seminarul Exploratoriu cu temaAristotel 2400 – Teatru și Pedagogie. Abordare interdisciplinară.

09
/12
/16

Teatrul Excelsior prezintă cea mai nouă premieră - #EMOJIPLAY, un spectacol de teatru coregrafic ce aduce în prim plan transformarea comunicării clasice într-un cumul de semne universal recognoscibile. Avanpremiera va avea loc pe 13 decembrie, iar premiera oficială pe 14 decembrie în Sala Mare a Teatrului Excelsior.

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

09
/12
/16

Scumpe domnule Blecher, sunt mulți ani deja de când vreau să vă scriu și mă rețin. N-am îndrăznit, chiar dacă, pe de o parte, vă consider frate. Păstrez acasă un os devorat de un morb, chiar dacă alt nume a purtat boala mea.

09
/12
/16

„Viaţa de zi cu zi seamănă cu un film prost de serie B. Dacă mi s-ar propune s-o ecranizez, aş refuza.” – Kirk Douglas. Ultimul supraviețuitor al epocii de aur a Hollywood-ului împlinește, astăzi, 100 de ani! Cu această ocazie, numeroase ziare din întreaga lume i-au dedicat legendarului actor și producător american articole omagiale.

08
/12
/16

Final de decembrie, cu 27 de ani în urmă, la radio, după ani, grei, se difuzează un colind cântat de corul Madrigal. Doi bărbați, tata și fratele lui, oameni destul de greu de impresionat – pentru că viața avusese grijă să-i călească suficient - plângeau discret, privind spre focul din sobă.

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris

07
/12
/16

A fost o vreme când ideea de a te cultiva, de a înţelege arta în accepţia ei cea mai diversă, apoi de a colecţiona opere de valoare şi a le expune îi cuprinsese şi pe români. Între aceştia, Anastisie Simu, de obârşie balcanică, cu proprietăţi bine gospodărite în judeţele Teleorman şi Brăila, decide, în 1910, să întemeieze un muzeu.

Page 1 of 57812345...102030...Last »