12 aspecte pozitive ale Festivalului Enescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/12-aspecte-pozitive-ale-festivalului-enescu/

Festivalul Enescu aşază, de ceva vreme, România pe harta festivalurilor de muzică clasică din lumea largă. Citim topuri în care Festivalul Enescu se află pe locul trei după evenimente precum BBC Proms (Marea Britanie) şi Festivalul din Lucerna (Elveţia).

Un articol de Corina Dima|21 septembrie 2017

Ajuns la ediţia cu numărul XXIII, festivalul a avut un trecut tumultuos. Prima ediție a Festivalului Enescu s-a desfășurat în 1958, reper în domeniu, având pe afiş cele mai sonore nume ale muzicii internaţionale, de la momentul respectiv; apoi, pentru următoarele șase ediţii, festivalul a păstrat ştacheta calităţii şi a prezenţei internaţionale (desfăşurat o dată la 3 ani). Din anul 1973 comuniştii i-au ştirbit din faimă şi l-au transformat într-un festival cu prezenţă majoritar românească, purtând stindardul propagandei politice. După ani de izolare şi de pauze, festivalul s-a reluat după Revoluţie, în 1991, în forma sa iniţială (cu prezenţă internaţională de valoare), aşa cum se prezintă şi astăzi. Din anul 2001, Festivalul Enescu se desfăşoară, cu regularitate, o dată la doi ani.

Dar ce aduce acest festival pentru România?

  • 1. Pune România pe o hartă internaţională a culturii şi a festivalurilor de acest profil, de prin rang.
  • 2. Aproximativ 2.500 de artişti străini (membri ai orchestrelor şi diverşi reprezentaţi ai lumii muzicale precum solişti, dirijori, compozitori, muzicolologi etc.) calcă pragul ţării noastre în calitate de invitaţi. Iar muzicienii occidentali care ne vizitează revin, de multe ori, în vizite private. Mulţi vizitatori rămân plăcut surprinşi de ce găsesc într-o ţară ex-comunistă (venind cu aşteptări scăzute).
  • 3. Creşte turismul cultural, deoarece melomanii de peste graniţă vizitează Bucureştiul (agenţiile de turism propun pachete dedicate pentru această categorie de turişti străini).
  • 4. Creşte notorietatea României asociată cu un eveniment cultural de anvergură (prin menţionări în mass-media internaţională, de-a lungul timpului, precum CNN, Euronews, BBC, Mezzo, The Guardian, Gramophone).
  • 5. Cresc vânzările în mediul horeca prin intermediul turiştilor străini, fie ei artişti sau simpli turişti (hoteluri, restaurant, cafenele, baruri etc.) şi a lucrurilor conexe legate de Festivalul Enescu sau legate de Bucureşti ori de România (CD-uri cu muzică, cărţi, suveniruri etc.).
  • 6. Prosperă zona educativă şi nivelul cultural (atât prin intermediul concertelor din sălile de concerte, dar şi prin existenţa concertelor din Piaţa Festivalului susţinute de elevi şi studenţi români, dar şi de invitaţi străini; prin intermediul master-classurilor, workshopurilor ţinute de artiştii de talie internaţională sau alte manifestaţii culturale) prin conectarea la lumea internaţională, la arta interpretată la un nivel foarte înalt; expunerea la concerte de cea mai înaltă calitate artistică, de prim rang, nu poate să lase decât urme pozitive.
  • 7. Emulaţie artistică în oraşele din România unde participă diverşi solişti, dirijori, ansambluri de renume internaţional (festivalul se desfăşoară, pe lângă București, în alte șapte orașe din țară).
  • 8. Se înmulţesc evenimentele conexe creative în jurul Festivalului (ex. artişti vizuali care expun în cadrul proiectelor precum Bucureştiul creativ, în spațiile verzi din fața Ateneului Român și a Sălii Mari a Palatului sau în alte colţuri ale capitalei dâmboviţene).
  • 9. Personalitatea lui George Enescu capătă notorietate prin popularizarea muzicii sale (fiecare orchestră mare este obligată să interpreteze o lucrare de Enescu, ca să participe la festival). După interpretarea acestor lucrări în Bucureşti, partiturile (cu un nivel tehnic deloc de neglijat) sunt interpretate şi pe alte scene ale lumii: celebrul dirijor Vladimir Jurowski va deschide stagiunea London Philarmonic 2017-2018, pe 23 septembrie 2017, cu opera Oedip de Enescu (în faţa unui public cu peste 2.000 de spectatori, la Royal Festival Hall). La fel, Orchestre National de France a ales să deschidă stagiunea 2017 de la Paris cu o lucrare semnată de George Enescu, Simfonia Concertantă pentru violoncel și orchestră.
  • 10. Personalităţi remarcabile ale scenei mondiale devin ambasadori ai României peste hotare, făcând lobby ţării noastre, după ce au avut experienţe deosebite aici (exemplu: celebrul violonist de origine rusă, Maxim Vengerov, vine pentru a patra oară la Festivalul Enescu)!
  • 11. Staruri ale muzicii clasice internaționale, precum Joshua Bell, Anne-Sophie Mutter vor atrage atenţia lumii prin prezenţa lor la festival.
  • 12. Prin prezenţa unor nume de marcă ale scenelor internaţionale (atât orchestre cât şi dirijori sau solişti), Festivalului Enescu îşi consolidează notorietatea ca un eveniment de prestigiu, în rândul festivalurilor importante la nivel internaţional.

După ani de izolare şi de pauze, festivalul s-a reluat după Revoluţie, în 1991, în forma sa iniţială (cu prezenţă internaţională de valoare), aşa cum se prezintă şi astăzi. Din anul 2001, Festivalul Enescu se desfăşoară, cu regularitate, o dată la doi ani.

Foto: Cvartetul Arcadia / Festivalul Enescu

25
/02
/16

La cererea publicului, Kamerata Kronstadt, dirijată de maestrul Cristian Oroșanu, revine în concert, împreună cu Analia Selis și pianistul Mariano Castro, miercuri, 30 martie 2016, ora 18.00, la Sala PATRIA din Brașov.

24
/02
/16

Mozart, compozitorul considerat adesea ca cel mai înzestrat muzician de geniu al tuturor timpurilor, este cel căruia îi este dedicat concertul Orchestrei de Cameră Radio, ce se va desfășura miercuri, 2 martie (19.00) la Sala Radio, sub bagheta dirijorului CRISTIAN BRÂNCUŞI.

23
/02
/16

Vineri, 26 februarie, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio, cu participarea unuia dintre cei mai cunoscuți muzicieni români ai momentului – violoncelistul RĂZVAN SUMA – îi invită pe iubitorii muzicii la o seară sub semnul romantismului, concepută în jurul poemului dramatic MANFRED, scris de Lordul Byron.

19
/02
/16

Pe 16 februarie 2016 s-au decernat premiile Grammy – un eveniment care a polarizat atenția industriei muzicale de pe întregul mapamond, nu doar a celei americane. Iar două dintre albumele premiate cu Grammy se găsesc și în magazinele din România și au fost difuzate în anul 2015 la Radio România Muzical, prilej suplimentar să ne simțim și noi în rând cu lumea.

19
/02
/16

Albumul „George Enescu – Integrala creaţiei pentru pian solo“, în interpretarea Ralucăi Ştirbăţ, a fost desemnat de postul Radio Klassik din Viena „CD-ul săptămânii“ 13-19 februarie. Premiera discografică a casei de discuri germană Hänssler Classic a apărut în octombrie 2015 şi cuprinde toate lucrările pentru pian finalizate de compozitorul George Enescu.

18
/02
/16

Ceaikovski, Glinka, Rimski-Korsakov, Rahmaninov. Altfel spus, seară de romanțe rusești dedicate operei lui K.I. Șuljenko. Evenimentul va avea loc pe 11 martie, de la ora 17:30, la Centrul Rus de Știință și Cultură.

18
/02
/16

O seară de muzică  vocală barocă este încă o raritate în peisajul vieţii muzicale româneşti.  Este un domeniu accesibil doar celor iniţiaţi, vocal şi stilistic, într-un univers sonor şi expresiv cu totul special. Stagiunea de marţi seara de la Ateneu vă oferă un astfel de recital pe 23 februarie, de la ora 19.oo.

17
/02
/16

Trio-ul PRO ARTE revine în faţa publicului meloman cu un program alcătuit integral din lucrări semnate Ludwig van Beethoven, pe 20 februarie, la Ateneul Român.

16
/02
/16

Sărbătoarea dragostei la români – Dragobetele (24 februarie) – este marcată și în acest an printr-un eveniment folcloric de neratat la Sala Radio! Devenit o tradiție a stagiunii Orchestrei de Muzică Populară Radio - dirijată de Adrian Grigoraş - concertul prezentat sub titlul „DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” se va desfăşura duminică, 21 februarie, ora 17.00, la Sala Radio.

14
/02
/16

Gărâna Jazz Festival, festivalul care a pus România pe harta evenimentelor-reper din lumea jazz-ului internațional, va alea loc între 7 și 11 iulie în Poiana Lupului, Hanul La Răscruce și Biserica Catolică din satul Văliug.

12
/02
/16

La 1509 metri altitudine, pe Platoul Padina din Parcul Natural Bucegi, are loc, de 7 ani la rând, Padina Fest. Unul dintre cele mai longevive festivaluri de muzică alternative de la noi din ţară va sărbători cea de a 7a ediţie printr-un line-up exclusiv românesc, astfel că, între 28 şi 31 iulie 2016 vor sosi la Padina Fest unele dintre cele mai îndrăgite trupe de rock şi electro.