-->

INCFC lansează prima ediție a Atlasului Culturii, dedicată așezămintelor culturale din spațiul rural, cu ocazia Zilei Culturii Naționale
https://www.ziarulmetropolis.ro/incfc-lanseaza-prima-editie-a-atlasului-culturii-dedicata-asezamintelor-culturale-din-spatiul-rural-cu-ocazia-zilei-culturii-nationale/

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) marchează Ziua Culturii Naţionale de anul acesta cu evenimentul de lansare a publicaţiei Atlasul Culturii. Aşezămintele culturale în spaţiul rural, care va avea loc vineri, 14 ianuarie 2022, ora 12:00, în Atriumul Bibliotecii Naţionale a României. Lansarea va fi transmisă şi în regim live, pe pagina de Facebook a INCFC.

Un articol de Petre Ivan|12 ianuarie 2022

Prima ediție a Atlasului Culturii aduce în atenție, în premieră, o problemă ce nu mai poate fi amânată: reactivarea așezămintelor culturale din spațiul rural. Atlasul Culturii subliniază rolul vital al așezămintelor culturale, elemente esențiale de infrastructură publică, de multe ori chiar singurele, pentru cultura din spațiul rural, în care sunt rezidenți peste 45% din locuitorii României. Studiul este un demers de cartografiere a așezămintelor culturale, care pune în prim-plan situația actuală a acestora și resursele necesare pentru desfășurarea activității.

Printre personalitățile invitate la evenimentul de lansare, vor fi prezenți: Adrian Cioroianu (Manager, Biblioteca Națională a României), Dumitru Borțun (Prof. univ. dr. al Facultății de Comunicare și Relații Publice, SNSPA), Virgil Nițulescu (Manager, Muzeul Național al Țăranului Român), Costel-Cristian Lazăr (Director, Centrul Cultural Toplița), iar gazda evenimentului va fi Conf. univ. dr. Carmen Croitoru, Directorul General al INCFC.

Atlasul Culturii își propune să evalueze starea culturii în spațiul rural, urmărind aspecte precum: gradul de distribuție a elementelor de infrastructură culturală; cheltuielile și investițiile autorităților publice locale în cultură; profilul responsabililor de activități culturale la nivelul comunităților; specificul evenimentelor culturale organizate. Studiul are la bază un amplu proces de colectare, inventariere și structurare a datelor statistice și o abordare metodologică mixtă, atât cantitativă cât  și calitativă.

Atlasul Culturii reprezintă un semnal de alarmă pentru autoritățile responsabile de accesul la cultură și încearcă să ofere un suport pentru promovarea unor politici publice privind cultura în mediul rural.

Atlasul Culturii. Așezămintele culturale în spațiul rural va fi disponibil online, pe pagina culturadata.ro, la secțiunea Publicații, începând cu data de 14 ianuarie 2022.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat în subordinea Ministerului Culturii, este singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional cultură.

Lansarea va fi transmisă și în regim live, pe pagina de Facebook a INCFC.

03
/02
/26

Undeva, într-o fundătură din Bucureşti, din cartierul Rahova-Ferentari, „acolo unde întorceau tramvaiele 7 și 15, a treia stație de la Sebastian” se năștea acum 80 de ani, Ștefan Iordache. Era ziua de 3 februarie. „Ai mei erau din Calafat, unde amândoi locuiau pe aceeaşi stradă. S-au căsătorit şi, tineri şi fericiţi, au pornit-o în lumea largă”. Era anul 1941.

22
/12
/25

Era cea mai lungă noapte a anului 1956, 21 spre 22 decembrie. Într-o cameră a Spitalului „Central” din Bucureşti, după zece zile de speranţe şi disperări, Nicolae Labiş înţelegea că va muri, că drumul înapoi spre viaţă îi fusese iremediabil închis atunci când destinul sau o mână „prietenoasă” îl împinsese spre linia tramvaiului de la Colţea.

17
/11
/25

„Ideea care m-a urmărit este că şansa picturii mele a fost tocmai dezavantajul de a trăi în Est şi de a participa la toate coşmarurile acestei epoci, care mă urmăresc obsesiv în drama picturii mele.” Corneliu Baba s-a născut pe 18 noiembrie 1906.

14
/08
/25

Pe 14 august 1996, când a murit la reşedinţa lui de lângă Paris, Sergiu Celibidache străbătuse deja aproape un secol. Un secol de muzică, început într-o casă din Roman. A refuzat întotdeauna să-i fi înregistrate concertele pe discuri, pe motiv că spaţiul sonor nu poate fi redus la două dimensiuni.