Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, a vorbit, vineri, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, despre „pericolele care pândesc şcoala la ora actuală”, printre acestea numărându-se „doparea elevilor cu informaţii care nu se transformă în cunoştinţe şi învăţământul la distanţă”. Renumitul critic literar, teoretician al literaturii şi profesor universitar, căruia […]
Un articol de Andrada Văsii|17 decembrie 2012
Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, a vorbit, vineri, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, despre „pericolele care pândesc şcoala la ora actuală”, printre acestea numărându-se „doparea elevilor cu informaţii care nu se transformă în cunoştinţe şi învăţământul la distanţă”.
Renumitul critic literar, teoretician al literaturii şi profesor universitar, căruia conducerea UBB i-a decernat, vineri, în cadrul unei ceremonii, titlul de Doctor Honoris Causa, s-a declarat „optimist pe termen lung şi pesimist pe termen scurt” în privinţa unei necesare redresări a învăţământului românesc.
„Umanioarele sunt cele ce formează omul, nu ştiinţele exacte. Matematica nu formează în aceeaşi măsură ca şi ştiinţele umaniste. Eu am pledat întotdeauna pentru menţinerea Liceului de cultură generală, care ar fi fost baza culturii generale a omului, înainte de universitate, unde apar specializările. (…) Scopul principal al şcolii este educaţia. Educaţie fără informaţie, fără instrucţie înseamnă manipulare. Fostul regim aşa ceva a făcut până în 1989: ne-a educat fără să ne instruiască”, a spus profesorul universitar, adăugând că din punctul său de vedere Ministerul Educaţiei ar trebui să revină la denumirea anterioară – Ministerul Învăţământului.”În trecut, a fi cult însemna a fi cititor de cărţi. (…) Dacă vorbim de om cult azi, trebuie să vorbim de corelaţia dintre discipline. Şcoala de Comerţ din Franţa s-a gândit cum să-i atragă pe studenţi spre disciplinele aride şi le-a recomandat să plece în documentarea lor de la romanele lui Balzac, Flaubert şi Stendhal. Studenţii au găsit în scrierile acestora analize captivante despre economie şi comerţ, iar ideea de a combina studiile comerciale cu literatura a dat bune rezultate. Prin literatură se poate face şi o legătura cu politicul – nu cu politica, care este cu totul altceva. Nu îţi trec prin minte anumite lucruri dacă nu cunoşti cât mai multe domenii”, a spus Nicolae Manolescu.
Referindu-se la profesori, Nicolae Manolescu a afirmat că „aceia care nu au avut ca dascăl un Domnu’ Trandafir sunt pierduţi”. „Nu s-a dus Ştefan cel Mare la Daniil Sihastrul înainte de a-şi începe domnia? Le recomand politicienilor români să găsească un Daniil Sihastrul înainte de a începe o carieră politică”, a subliniat profesorul universitar. El a întrebat, retoric, auditoriul ce este „învăţământul la distanţă” şi a explicat nonsensul acestei forme de studii. „E o grozăvie. Dascălul este pe tuşe. În loc să fie pe teren şi să joace, stă în tribună. Dascălul trebuie să îl aibă sub privire pe student, să stea faţă în faţă cu el”, a arătat Nicolae Manolescu.
Şi în ceea ce priveşte Internetul profesorul universitar a avut argumente contra utilizării lui comode în educaţia şcolară. „Nu sunt naiv să spun că trebuie să scăpăm de Internet. Acesta este necesar, este un instrument fabulos. Dar din mijloc a devenit scop şi a generat confuzia informaţie-cunoaştere. Sunt două lucruri total diferite informaţia şi cunoaşterea. Este o sită între ele şi profesorul trebuie să fie cel care cerne. Primeşti o informaţie, dar o cerni pentru ca ea să devină cunoaştere. Informaţia dopează. Ea trebuie transformată în cunoaştere de către profesor, mereu de aproape şi nu de la distanţă. Aici este marea pagubă: tinerii sunt dopaţi cu informaţii de pe Internet şi nu le transformă în cunoaştere şi în valori. Iată pericolele care pândesc şcoala, nu numai la noi, şi în alte părţi ale lumii”, a explicat profesorul Nicolae Manolescu.
Sursa: Agerpres
