Tom şi Jerry de la Teatrul Metropolis este a patra piesă pusă în scenă de Florin Piersic jr. Scenaristul american Rick Cleveland a conceput povestea Jerry şi Tom ca şi piesă de teatru de un act în 1994 , iar în 1998 scenariul a fost adaptat pentru marele ecran rezultând un film de comedie. Rareori […]
Un articol de Judy Florescu|19 februarie 2013
Tom şi Jerry de la Teatrul Metropolis este a patra piesă pusă în scenă de Florin Piersic jr. Scenaristul american Rick Cleveland a conceput povestea Jerry şi Tom ca şi piesă de teatru de un act în 1994 , iar în 1998 scenariul a fost adaptat pentru marele ecran rezultând un film de comedie.
Rareori se menţionează genul piesei de teatru la care vei asista, probabil din dorinţa de a nu induce în eroare publicul, care selectează piesa la care merge în funcţie de disponibilităţi afective, prieteni, circumstanţe, cel mai mare subiectivism posibil.
Menţiunea de comedie în descrierea piesei este o invitaţie şireată la ocuparea locului de spectator în sală. Indiferent de tipul de spectator pe care îl reprezinţi, teatrul este deschis oricui îi place să asculte poveşti, să simtă, să plângă, să râdă. Dar piesa Tom şi Jerry este de fapt despre comedia neagră a vieţii, despre drumurile pe care le alegem sau pe care suntem îndrumaţi să mergem, despre consecinţele necontrolate ale alegerilor noastre definitorii de destin, despre cum decidem să ucidem fiindcă ne ucide să trăim.
Povestea lui Tom şi a lui Jerry nu este despre prietenie, ci despre nevoie. Deşi lucrează împreună, cooperează şi se acoperă unul pe celălalt, relaţia dintre Tom şi Jerry este antitetică permament, o relaţie izvorâtă din nevoile financiare ale lui Jerry şi completată de cinismul spiritual al lui Tom.
„E o prostie să asculţi povestea tristă a unui cretin. N-ai nevoie de amănunte, te opresc din drum. Începi să simţi compasiune şi asta nu e bine”, moralizează Tom (Florin Piersic jr.), sigur pe el, dar tot mai nesigur pe meseria pe o practică.
Paul Ipate este Jerry, cel dominat psihologic de Tom, care împovărat de situaţia extremă în care ajunsese să-şi câştige banii pentru existenţa familiei sale, ajunge să se dueleze în propriile tactici de crimă cu mentorul său, Tom.
Laurenţiu Bănescu este multi-personajul care moare şi se reîncarnează în diferite tipologii umane, nemecanice, amuzante şi nedocile, exact ce nu pot Tom şi Jerry să fie şi de aceea trebuie să ucidă.
Piesa lui Florin Piersic Jr. ne vorbeşte deschis şi dur despre fuga de rutină care declanşează furii interioare ce îşi caută alinare provocând suferinţă celorlalţi. Tom şi Jerry vor să-şi depăşească starea de plafonare impusă de situaţiile alese sau nu de ei, dar sunt prea obosiţi phisic pentru a căuta calea de mijloc, de aceea apelează la cele mai nepotrivite forme de comunicare umană. De fapt aceşti oameni nu ştiu cum să comunice şi să suporte adevărul despre ei înşişi şi de aceea preferă să îl tranşeze în alte personaje din calea lor. Piesa Tom şi Jerry ne arată că în fiecare din noi există un asasin plătit să ucidă realitatea insuportabilă pe care nu avem puterea s-o schimbăm.
