Adriana Babeti şi poveştile amazoanelor celebre din istorie
https://www.ziarulmetropolis.ro/adriana-babeti-si-povestile-amazoanelor-celebre-din-istorie/

Vineri, 21 februarie, la ora 18.00, la Librăria Bastilia, din Bucureşti, Adriana Babeţi împreună cu invitaţii săi vor readuce în atenţia publicului poveştile amazoanelor celebre din istorie, cu prilejul lansării volumului Amazoanele. O poveste, apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.

Un articol de Petre Ivan|20 februarie 2014

Vineri, 21 februarie, la ora 18.00, la Librăria Bastilia, din Bucureşti, Adriana Babeti împreună cu invitaţii săi vor readuce în atenţia publicului poveştile amazoanelor celebre din istorie, cu prilejul lansării volumului Amazoanele. O poveste, apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.

Vor povesti, alături de autoare: Livius Ciocârlie, Ioana Pârvulescu, Simona Sora şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

Cu o bibliografie impresionantă, Amazoanele. O poveste reprezintă o incursiune exhaustivă în lumea femeilor războinice, o călătorie virtuală ce porneşte din Antichitate şi ajunge pînă în secolul XXI.

Printre „protagonistele” acestei poveşti fascinante se află Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar şi Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnişoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo şi Lisbeth Salander.

Femei de stirpe zeiască, după unii, fiinţe cît se poate de pămîntene, după alţii, amazoanele se regăsesc în opere istorice, literare sau artistice din toate epocile.

Adriana Babeti

Prezente la Diodor din Sicilia şi Strabon, ele i-au inspirat deopotrivă de Stendhal, Balzac sau Barbey d’Aurevilly, iar în epoca modernă au devenit eroine de film şi benzi desenate.

De-a lungul acestei călătorii, aflăm astfel ce semnificaţii au atribuit istoricii cuvîntului „amazoană”, în ce regiuni se crede că ar fi trăit şi luptat aceste femei, cum le-au înfăţişat scriitorii, pictorii sau cineaştii. Iar pentru ca tabloul să fie complet, vedem cum se antrenau şi se înarmau, ce mîncau, cum se îmbrăcau şi se travesteau.

Totul condimentat cu poveşti de dragoste avîndu-le ca protagoniste pe amazoane.

Amazoanele. O poveste este un proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Din cuprins:

Onomastikon • Fiicele Mamei, fiicele Lunii? • Ucigaşe, dar şi iubitoare de bărbaţi • Ares şi fiicele • O lume pe dos • Amazonland • Lara Croft, Catwoman et comp. • „Zoe, fii bărbată!” sau amazoneritul la români • Mit şi realitate • Pantaloniada • Hairstyling • Travestiuri • Nimfomane şi sadice • Masochişti de serviciu

Adriana Babeti este critic literar şi unul dintre cei mai importanţi eseişti români contemporani,

Dintre volumele publicate de Adriana Babeţi la Editura Polirom, amintim: Femeia în roşu (în colab., 2003, 2008, 2011; Premiul Uniunii Scriitorilor), Dandysmul. O istorie (2004; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Asociaţiei de Literatură Comparată şi Generală), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (2009).

Foto cu Adriana Babeti şi Amazoanele. O poveste – Polirom

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.