Alexăndria, istoria ca o poveste
https://www.ziarulmetropolis.ro/alex%c4%83ndria-istoria-ca-o-poveste/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în ţara noastră la 1508 dar setea de cunoaştere, de informare a strămoşilor noştri este o realitate confirmată de existenţa numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanţ, şi anume ”Alexăndria”.

Un articol de Georgeta Filitti|5 februarie 2019

Este istoria eroului legendar Alexandru, regele Macedoniei, compusă în sec. II înainte de Christos. În sec. XIV apare o versiune sârbo-croată după care, la mijlocul sec. XVI, începe să fie transpusă și copiată în limba română. Dintre cele peste 50 de copii, o amintim  pe cea a popii Ioan Românul din Sânpetrul Hunedoarei, fiind cea mai veche ajunsă până la noi și realizată la 1620. Peste aproape 70 de ani, la 1690, moldoveanul Năstase Negrule copiază din nou textul ilustrându-l în plus într-o formă excepțională.

Alexăndria se înscrie printre ”cărțile populare” care sute de ani au ținut loc de lectură unor oameni curioși și cu respect deosebit pentru manuscrisul avut în fața ochilor. Astfel copia lui Negrule păstrează note marginale de tipul: ”la anul 1823, dechemvrie 31, am isprăvit și eu de citit această cărticică a marelui împărat Alexandru Măchidon…, cu adevărat că este de minune” (Ion Cârji, ban); ”să să știe că am citit și eu într-aceste istorii… și foarte mi-a plăcut” (Ștefan Feștilă, 1824, noiemvre 25). În 1831, Iancu Ghibănescu citește manuscrisul și îl roagă pe Dumnezeu să ierte păcatele scriitorului…

Dar care este istoria lui Alexandru Machedon? Într-o narațiune sfătoasă, pe alocuri incertă, povestea curge așa: Darius, împăratul persan, alături de Filip, regele Macedoniei, atacă Egiptul. Regele acestuia, Nectanebo al II-lea, citește în ceară fierbinte că țara îi va fi înfrântă, el să fugă și să se întoarcă întinerit ca s-o salveze. Se duce în Macedonia unde o face pe vraciul și, în absența lui Filip, se culcă cu soția acestuia, Olimpia. Rodul întâlnirii lor e Alexandru. Dar băiatul și-a întârziat venirea pe lume căci tatăl, de față la naștere, nu i-a îngăduit să iasă din pântecele maică-sii decât atunci când zodiile au devenit favorabile. Între timp, Filip se întoarce acasă și îl recunoaște pe Alexandru ca fiu al său. Îl încredințează lui Aristotel spre creștere; în același timp îl instruiește și Nectanebo. Dar cei doi tați mor și Alexandru, la 17 ani, e regele Macedoniei. Cucerește în dreapta și în stânga, Roma, ”țara Engliterii”, ”țara leșească”, Ardealul, ”țara tătărească”, ”țara arăpescă” de pe Marea Neagră. Cruță Ierusalimul, cucerește Babilonul, se războiește cu Darius, împăratul persanilor, și are o întâlnire neobișnuită cu el. Se dă drept propriul său sol, e cinstit de Darius cu vin în cupe de aur. Le bea și paharele le îndeasă în buzunar. Când e recunoscut, fuge și, ca să poată ieși din palat, mituiește portarii cu cupele furate. Cei doi se împacă și Alexandru se căsătorește cu Ruxandra, fiica persanului.

Apoi Alexandru își continuă cuceririle. Ajunge în India, țara lui Por împărat. Se luptă cu acesta, îl învinge. Primește vizita maestrului său, Aristotel și-i dezvăluie taina celor patru ajutoare cu care a cucerit lumea:  limba dulce, judecata dreaptă, iertarea greșelilor, mâna întinsă.

În tot ce întreprinde i se arată prorocul Irimia. Când acesta moare la Ierusalim, Alexandru poruncește să-i fie duse oasele la Alexandria, orașul întemeiat de el pentru a-l scăpa de șerpii care ucideau oamenii acolo.

Invidiat de unii, cu Macedonia râvnită de alții, Alexandru e otrăvit și cere să fie îngropat la Alexandria, nu înainte de a proroci că țara sa se va afla vreme îndelungată sub jugul turcilor.

Alexăndria rămâne o împletire fermecătoare de fapte reale (existența lui Alexandru Macedon și cuceririle lui fabuloase) cu povești din afara timpului său, elemente supranaturale, premoniții, destine împlinite potrivit deslușirilor date de mișcarea astrelor.



08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.