-->

Ana Blandiana, distinsă în Polonia cu Premiul Herbert 2026 pentru poezie
https://www.ziarulmetropolis.ro/ana-blandiana-distinsa-in-polonia-cu-premiul-herbert-2026-pentru-poezie/

Scriitoarea Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internaţional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundaţia Herbert unui autor în viaţă pentru întreaga sa operă. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Biblioteca Naţională din Varşovia în data de 27 mai 2026. Aceasta este a doua distincţie cu care opera poetică a Anei Blandiana este recunoscută în Polonia, după Premiul „Poetul European al Libertăţii”, acordat de Oraşul Gdańsk în 2016 pentru volumul Patria mea A4.

Un articol de Liliana Matei|5 mai 2026

Ana Blandiana a primit cu o emoție aparte vestea acestui nou premiu: „Nu este prima oară când iau un premiu și nu este nici măcar primul premiu polonez pe care îl iau, dar este prima oară când mi se întâmplă ca premiul să poarte numele și să fie închinat memoriei unui poet, și încă a unui poet de care mă simt apropiată prin destin. Aflat în timp la distanţă mai mare de o generație, Zbigniew Herbert a urcat golgota luptei cu cenzura înaintea mea şi pe o pantă poate mai abruptă, dar mecanismele estetice ale rezistenței au fost aceleaşi, ca şi formele de represiune care nu au reușit să ne înfrângă. Emoţia acestui premiu se leagă pentru mine nu numai de poezie, ci şi de istorie”.

Distincția, însoțită de statueta „Semnătura lui Herbert”, este acordată de Fundația Herbert începând din anul 2013 și vizează să onoreze realizările artistice și intelectuale care rezonează cu valorile care au marcat opera lui Zbigniew Herbert (1924-1998). Prin poezia și eseistica sa, dar și prin opoziția deschisă față de regimul comunist din Polonia, Zbigniew Herbert a fost un reper moral pentru generația sindicatului „Solidaritatea”. Opera sa poetică a fost tradusă încă din 1976 în România, iar cea mai recentă antologie – Labirint cu pereții sparți – este întocmită și tradusă de Constantin Geambașu (Editura Tracus Arte, 2018) și se deschide cu o prefață semnată de Ana Blandiana.

Membrii juriului din acest an sunt: Krystyna Dąbrowska (poetă, eseistă și traducătoare poloneză), Edward Hirsch (poet, eseist și critic literar american), Michael Krüger (publicist, traducător și critic literar german), Mercedes Monmany (critic literar, traducătoare și una dintre cele mai importante personalități ale vieții editoriale spaniole) și Aleš Šteger (poet și prozator sloven), secretarul juriului fiind Mikołaj Nowak-Rogoziński (editor și istoric de artă). În 2025, distincția i-a fost acordată poetei canadiene Anna Carson, printre laureații edițiilor anterioare aflându-se poeți și personalități literare precum Tomas Venclova (Lituania), Marianna Kijanowska (Ucraina), Durs Grünbein (Germania) sau Breyten Breytenbach (Africa de Sud).

Se face liniște în mine – al treilea volum al poetei tradus în polonă

Fundația Herbert sprijină, totodată, apariția volumului de versuri bilingv Se face liniște în mine, care include o selecție de 56 de poeme semnate de Ana Blandiana, din publicația românească omonimă (2024) și din tomul Variațiuni pe o temă dată (2018), ambele publicate în România de Editura Humanitas.

Versiunea poloneză va apărea la Editura Pogranicze în traducerea Joannei Kornaś-Warwas și redacția poetului, traducătorului și criticului literar Jakub Kornhauser. Acesta este al treilea volum de versuri al autoarei tradus în polonă după Pięta achillesowa i inne wiersze / Călcâiul vulnerabil și alte versuri (traducere: Zbigniew Schuperski, Wydawnictwo Literackie, 1982) și Moja ojczyzna A 4 Patria mea A 4 (Editura Słowo obraz / terytoria, 2016). Pentru acest al doilea volum, odată cu poeta, a fost recompensată cu Premiul „Poetul European al Libertății” și traducătoarea Joanna Kornaś-Warwas. De-a lungul timpului, versurile Anei Blandiana au apărut în traducere poloneză și în volume colective – Antologie de poezie românească (Editura PIW, 1989)  ori numere tematice ale revistei Literatura na świecie (1984, 1998).

În data de 28 mai, Ana Blandiana va participa la lansarea noului său volum la Centrul Koneser din capitala poloneză, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Varșovia.

Ana Blandiana s-a născut la Timișoara, la 25 martie 1942. Studii de filologie romanică, licențiată a Facultății de Filologie a Universității din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin.

Cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variațiuni pe o temă dată, 2018; Integrala poemelor (2019), Se face liniște în mine (2024).

Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013, 2023; Istoria ca viitor, 2017; Soră lume, 2020.

Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 – nuvele; 

În perioada regimului ceaușist a avut interdicție de a publica între anii 1959-1964, 1985 și 1988-1989. În 2023 a fost publicat volumul Mai-mult-ca-trecutul, jurnalul pe care poeta l-a ținut în perioada 31 august 1988 – 12 decembrie 1989, iar în 2025 volumul Poate poezia salva lumea? 36 de interviuri cu Ana Blandiana.

Cărțile sale de poezie și de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franța, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud, Portugalia.

Printre premiile literare cu care a fost distinsă se numără: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder”, Viena, 1982; Premiul „Opera Omnia”, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica”, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore”, 2005; Premiul Special „Acerbi”, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii”, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin”, 2018, iar în 2024 a fost recompensată cu Premiul „Prințesa de Asturia pentru Litere” pentru întreaga operă.

În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care a condus-o între 1991 şi 2001. Fondatoare şi preşedintă a Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO). 

11
/02
/26

Pentru prima dată în România, legendarul brand britanic Ministry of Sound aduce pe scenă, în 2026, spectaculosul său concept global: Ministry of Sound Classical. Pe 12 decembrie 2026, începând cu ora 19:00, Romexpo – Pavilionul B se va transforma într-un adevărat templu al muzicii dance, unde energia cluburilor emblematice se va întâlni cu forța unei orchestre simfonice.

10
/02
/26

Într-o serie de evenimente dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Galeriile Artmark propun o întâlnire valoroasă cu opera artistului. În cadrul Licitației de Artă Postbelică și Contemporană stabilită chiar în data de 19 februarie, de Ziua Națională Constantin Brâncuși, se află și o lucrare „de atelier” a celebrului sculptor, cu o proveniență foarte importantă din punct de vedere istoric — colecția Ion Alexandrescu.

10
/02
/26

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS), Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) derulează un parteneriat prin care își propun să creeze punți între teatru și domeniul sănătății mintale.

10
/02
/26

După un debut care a atras peste 80 de invitați din 12 țări și mai bine de 5 000 de participanți în cele 4 zile de evenimente, NOD - International Literary Rights Festival se pregătește pentru cea de-a doua ediție care va avea loc și anul acesta în ultimul weekend al lunii septembrie, la Brașov.

09
/02
/26

Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, organizează „Retrospectiva anului editorial românesc 2025”, eveniment online ajuns la a patra ediție.

09
/02
/26

Pianistul italian Giuseppe Guarrera, laureat al mai multor distincții internaționale importante, printre care premiile la concursurile Cleveland – S.U.A. (2024), Rubinstein – Israel (2023) și Montréal – Canada (2017), este invitat special la Sala Radio. Vineri, 13 februarie 2026 (19.00), alături de Orchestra Naţională Radio și sub bagheta apreciatului dirijor John Axelrod, Giuseppe Guarrera va interpreta una dintre cele mai emoționante partituri din repertoriul pianistic: Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de Ceaikovski.

06
/02
/26

În perioada 10–23 februarie 2026, Institutul Cultural Român organizează la sediu o amplă expoziție de sculptură realizată în cadrul ediției a VI-a a „Lunii Brâncuși”, proiect inițiat și coordonat de Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala de Sculptură București. Vernisajul expoziției va avea loc marți, 10 februarie, ora 18.00. Intrarea este liberă.

06
/02
/26

Teatrul Grivița 53 își continuă parcursul artistic și inaugurează Sala Studio, cu premiera “Fade to Grey”, după ce, în luna decembrie a anului trecut, a inaugurat sala mare, cu spectacolul “5+3=9”. Fade to Grey deschide a doua scenă a Teatrului Grivița 53 și totodată programul “Rezidențe internaționale”.

05
/02
/26

Noul lungmetraj semnat de regizorul român Tudor Giurgiu, 3 zile în septembrie, a avut premiera mondială marți, 3 februarie 2026, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), unul dintre cele mai importante festivaluri de film din Europa. Titlul a fost selectat în secțiunea Limelight, dedicată autorilor consacrați și celor mai recente producții ale acestora.

05
/02
/26

Miercuri, 11 februarie 2026, ora 19.00, aveți ocazia de a-l aplauda la Sala Radio pe cunoscutul violonist francez David Grimal, care, alături de Orchestra de Cameră Radio, propune publicului un program atractiv. Seara se va deschide cu Mica simfonie pentru suflători semnată de Charles Gounod, o lucrare de o eleganță rafinată și una dintre cele mai importante creații din repertoriul romantic francez pentru ansamblu de suflători.

04
/02
/26

În cadrul seriei de evenimente derulate sub egida „Calendarului internațional al artelor”, Institutul Cultural Român organizează luni, 9 februarie, de la ora 18:00, la sediul său din Aleea Alexandru nr. 38, o dezbatere dedicată filmului independent românesc, pornind de la un studiu de caz: comedia 3 zile în septembrie, cel mai recent lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, care a avut premiera mondială marți, 3 februarie, la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), cu sprijinul ICR.

03
/02
/26

Undeva, într-o fundătură din Bucureşti, din cartierul Rahova-Ferentari, „acolo unde întorceau tramvaiele 7 și 15, a treia stație de la Sebastian” se năștea acum 80 de ani, Ștefan Iordache. Era ziua de 3 februarie. „Ai mei erau din Calafat, unde amândoi locuiau pe aceeaşi stradă. S-au căsătorit şi, tineri şi fericiţi, au pornit-o în lumea largă”. Era anul 1941.