Anim’est Chișinău: Animarea vieții culturale din R. Moldova
https://www.ziarulmetropolis.ro/animest-chisinau-animarea-vietii-culturale-din-r-moldova/

Principalul rol al Festivalului Anim’est Chişinău, a cărui a patra ediţie are loc în aceste zile, este de a dezvolta viaţa culturală din Republica Moldova – aceasta este opinia unanimă a organizatorilor.

Un articol de Ionuţ Mareş|1 noiembrie 2014

Ziarul Metropolis i-a întrebat pe organizatorii Anim’est Chișinău care este rolul festivalului. Au răspuns Laurențiu Brătan, președintele Asociației Este’n’est, organizatorul Anim’est; Mihai Mitrică, directorul Anim’est; și Dumitru Marian, președintele Asociației ALTFilm din Republica Moldova, co-organizator al Anim’est Chișinău.

Laurențiu Brătan: ,,În 2011, când am hotărât să venim aici (n.r. – la Chișinău), viața culturală, festivalieră, cinematografică în general era foarte, foarte săracă. Și acum e cam la fel de săracă, dar între timp au mai apărut ceva manifestări cinematografice.”

Mihai Mitrică: ,,În momentul de față, rolul Anim’est Chișinău este rolul unui festival de film într-o țară unde nu există altceva. E un rol foarte important, pe care ni l-am asumat de la început. Când am început, exista un festival de documentar, dar a dispărut și el.”

Dumitru Marian: ,,Rolul sau sloganul de la București s-ar aplica și pentru ediția de la Chișinău: reanimarea animației din Republica Moldova. În principiu, dincolo de animație, cred că rolul acestui festival este de a anima viața culturală de la Chișinău.”

Laurențiu Brătan: ,,Intenția noastră a fost să contribuim la dezvoltarea culturală și cinematografică a acestui spațiu și să aducem filme de calitate pe care oamenii de aici interesați nu le pot vedea în altă parte.”

Mihai Mitrică: ,,Din păcate, am rămas singurul festival de film din țara asta (n.r. – Republica Moldova). Nu știu, poate în alte orașe se mai întâmplă ceva, dar nu cred. Rolul Anim’est Chișinău este rolul unui festival – de a prezenta filme. Dar are și un rol educativ (am început să facem workshop-uri) și rolul de a strânge lumea care e însetată de cultură într-un singur loc – la cinema.”

Dumitru Marian: ,,Este un festival pe care lumea îl așteaptă. A reușit să se impună deja ca cel mai mare eveniment cinematografic din zona asta. Cred că e un festival care demonstrează că oamenii de la Chișinău sunt avizi, sunt dornici de cultură, de film. Prin asta, probabil rolul festivalului este și de a demonstra finanțatorilor, celor care ar trebui să investească în cultură că trebuie totuși să facem un pas și să atragem mai multă atenție asupra culturii.”

Laurențiu Brătan: ,,90-95% din filmele pe care le aducem aici la festival nu pot fi văzute pe ecrane în sălile de cinematograf, pentru că ele nu sunt cumpărate de distribuitori, nu sunt filme ultracomerciale. E păcat ca publicul de aici să nu aibă acces la ele. Așa ne-a venit ideea – de a contribui cum putem și cât putem la dezvoltarea culturală a acestui spațiu.”

03
/02
/17

Ajuns la a patra ediție, Festivalul Ceau, Cinema! din Timișoara lansează apelul la înscriere în secțiunea competițională internațională, dedicată filmelor de lungmetraj: ficțiune, documentar sau animație. Sunt vizate filme din 2016 sau 2017, din țările cu minorități tradiționale în regiunea Banatului. Selecționerul Competiției este criticul de film Ionuț Mareș.

03
/02
/17

Când pronunți ”Dan Puric”, audiența se grupează rapid în două tabere, sintetizabile cam așa: ”e deștept, le zice bine și e un munte de talent” sau ”lasă-mă, dom’ne, în pace..” (cel puțin). Pe mine, multe dintre spectacolele și vorbele lui m-au bucurat adânc, în același timp unele din (zic eu) marotele sale mi-au provocat un rid în plus. În mod clar, e un ”ne-oarecare”, totodată nescutit de ”cele ale omului”.  Îți place sau nu de el, e un fluviu în felul lui.

02
/02
/17

„Belgica”, filmul care are toate șansele să te teleporteze din sala de cinema direct în club pe ritmuri originale de Soulwax, va intra pe marile ecrane din România pe 17 februarie, distribuit de Transilvania Film.

02
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. E dificil de scris despre un debut care se anunţa promiţător, dar care se dovedeşte dezamăgitor, aşa cum este „La drum cu tata”, de Anca Miruna Lăzărescu, o regizoare româncă stabilită în Germania, unde a absolvit Universitatea de Televiziune și Film din München.

31
/01
/17

 „Dictatorii sunt întotdeauna dezinformaţi. E rezultatul fricii pe care o sădesc. Cad în propria lor capcană: a terorii. De fapt, mi-e frică - mi-e frică să spun tot ce gândesc. Dacă acest carnet cade în mâna cuiva? La români, stomacul e mai important decât creierul. Chiar şi decât picioarele...", nota în jurnalul său regizorul Alexandru Tatos, pe 20 mai 1973. Într-o zi de 31 ianuarie (1990) Alexandru Tatos înceta din viaţă.

31
/01
/17

A vrut să se facă aviator și a devenit actor, pentru că așa cum spunea în ale sale memorii “cea mai frumoasă frumusețe este meseria pe care mi-am ales-o și căreia m-am dedicat vreme de 50 de ani. Privind în urmă pot spune că nu aş schimba nimic la viaţa mea. Am avut o viaţă bogată şi fericită. Am avut o imaginaţie suficient de bogată încât să pot să mă închipui în tot felul de situaţii sociale în care aş fi putut să trăiesc şi să-mi dau seama că nu m-ar fi satisfăcut niciuna”.

28
/01
/17

Trei regizori - Gabriel Achim, Ruxandra Ghiţescu şi Andreea Păduraru. Trei poveşti speciale. Trei scurtmetraje româneşti simpatice - "Carne de iepure", "Nina" şi "Bricostory", disponibile pe platforma gratuită Cinepub.

28
/01
/17

Peste 150 de persoane au vizionat, în avanpremieră, la Cinema City din AFI Palace Cotroceni, filmul „Fondatorul”. Acesta prezintă povestea reală a originalului antreprenor american Ray Kroc – un agent de vânzări care a transformat McDonald’s-ul într-un imperiu global şi un brand cunoscut de toată lumea.

26
/01
/17

INTERVIU „Cred că experimentul este obligatoriu pentru un artist”, afirmă regizorul Adrian Sitaru. Despre noul său lungmetraj „Fixeur”, acum în cinematografe, spune că, „fiind un film despre jurnalism şi jurnalişti, am încercat să reproducem şi să amestecăm stilistica de reportaj TV de calitate în cea de cinema clasic”.

26
/01
/17

Filmele ''Bacalaureat'' al regizorului român Cristian Mungiu și ''Toni Erdmann'', cu participare românească, al regizoarei germane Maren Ade se numără printre nominalizările la premiile franceze Cesar, la categoria ''Cel mai bun film străin''. ''Elle'' de Paul Verhoeven și ''Frantz'' de François Ozon domină nominalizările la „Oscaruri franceze” - câte 11 fiecare -, inclusiv la categoriile ''Cel mai bun film'' și ''Cel mai bun regizor''.