APEIROGON. Manifest pentru pace
https://www.ziarulmetropolis.ro/apeirogon-manifest-pentru-pace/

„Apeirogon”, romanul irlandezului Colum McCann, este una dintre cele mai cuprinzătoare cărţi care abordează conflictul dintre Israel şi Palestina în mileniul III.

Un articol de Alina Vîlcan|24 februarie 2021

Roman hibrid, împletind documentarea minuțioasă cu imaginația, Apeirogon de Colum McCann își ia titlul din matematică (apeirogon = poligon cu un număr de laturi infinit numărabil) aducând în prim-plan conflictul israeliano-palestinian și viața sub ocupație. În centrul romanului, se află doi bărbați, Bassam Aramin și Rami Elhanan, unul palestinian, celălalt israelian, care aleg să înfrunte tragismul vieții militând pentru pace. Amândoi și-au pierdut fiicele în războiul dus de statele din care fac parte.

Smadar Elhanan, fiica lui Rami, a murit în explozia provocată de un atentat sinucigaș, în centrul orașului Ierusalim, prin care se plimba în acea după-amiază alături de două prietene, căutând cărți. Amir, fiica lui Bassam, a fost împușcată de un polițist de frontieră israelian în fața școlii din orășelul Anata, într-o pauză în care ieșise să-și cumpere dropsuri. În loc să caute răzbunare, tații lor aleg să le spună poveștile, într-o încercare comună în care își unesc vocile împotriva ocupației israeliene în Palestina.

Construit din fragmente de-o frumusețe sfâșietoare, romanul lui McCann se deschide cu dealurile Ierusalimului străbătute de Rami, la șaizeci și șapte de ani, pe motocicleta sa japoneză, de care este de nedespărțit, așa cum Bassam ne apare cel mai adesea la volanul mașinii sale, mereu cu o țigară aprinsă. În fața cititorului se întinde astfel, de-a lungul a peste 550 de pagini, decorul complex al Palestinei și Israelului, tranzitat de mii de păsări călătoare în drumul lor spre țările calde și înapoi și dominat de repere religioase iudaice, creștine și musulmane, populat de tabere de refugiați și înțesat de puncte de control israeliene, supravegheat încontinuu de forțe de ordine, asfixiat de teroare, de lipsa libertăților, de drame, de credințe străvechi și, adesea, de moarte.

Dincolo de poveștile reale ale celor doi protagoniști și împletindu-se cu acestea, se desfășoară istoria spațiului israeliano-palestinian, din vechime și până azi, cu accente dintre cele mai variate. Ni se înfățișează astfel bătrânul Borges, orb, pășind prin bazaruri urmat de zeci de palestinieni care se opresc la fiecare pas să îl asculte, artistul francez Philippe Petit traversând pe sârmă, la mare înălțime, Valea Hinnom din Ierusalim, pe o distanță de 300 de metri, care eliberează din buzunar un porumbel aproape alb sub privirele mulțimii care îi urmărește spectacolul de la balcoane, de pe trotuare sau de pe acoperișuri, sau literatul palestinian Wael Zuaiter din Nablus, refugiat la Roma, unde încerca să traducă din arabă în italiană 1001 de nopți, pentru că nu exista nicio traducere în italiană a cărții-cult chiar din limba în care fusese scrisă, împușcat de Mossad, în 1972, cu 13 gloanțe, ultimul dintre ele rămânând înfipt în cotorul cărții… Tablourile se succeed cu repeziciune, traversând lumea, dar mai ales Israelul și Palestina, de la Ierusalim la Hebron și de la Betleem la Ierihon, din Beit Jala în Tel Aviv, de la Ramallah la Haifa, de la Marea Moartă la Zidul Plângerii și de la Nazaret la Zidul de Separare.

Rami, care cândva a luptat în război de partea israeliană, și Bassam, care în tinerețe a petrecut ani buni în închisoare, acuzat de terorism, sunt legați printr-o prietenie venită din aceeași dramă, aceea a unui conflict tot mai greu de înțeles, care pare să nu se mai termine și care an de an ia nenumărate vieți. Complex, de-un rafinament incontestabil, poetic și totodată extrem de bogat în informații, Apeirogon este un roman necesar al zilelelor noastre, care dezvăluie, prin intermediul literaturii, ce înseamnă viața sub ocupație. Sub forma unui puzzle dinamic construit din fragmente, sute de fragmente numerotate cu cifre arabe și fiecare având ritmul, precizia și muzicalitatea unui adevărat poem, romanul de față este una dintre cărțile esențiale care încă se mai scriu astăzi, despre un spațiu vital în istoria omenirii.

Romanul Apeirogon, de Colum McCann, a apărut în limba română la Editura Litera, în traducerea lui Bogdan Perdivară, în colecția Clasici contemporani, în 2020, anul în care a fost publicat și în original.

Foto: Bassam Aramin și Rami Elhanan, fotografiați de Sarah Lee / Newstatesman.com

 

 

 

 

21
/05
/19

Ludmila Uliţkaia, una dintre cele mai apreciate scriitoare ale lumii, o voce inconfundabilă a literaturii ruse contemporane, va vizita din nou România, în perioada 21-23 mai 2019, la invitaţia editurii Humanitas Fiction. Scriitoarea se va întâlni cu publicul bucureştean la evenimentele care vor avea loc  astăzi (marţi), de la ora 18.30, la Institutul Cervantes (bd. Regina Elisabeta nr. 38).

20
/05
/19

Călătorie în timp, „Melmoth” ne invită să ne întoarcem spre tenebrosul gotic. Ne dezvăluie oameni care ar fi putut fi și istorii născute din istoria pe care o descoperim neîncetat, încercăm să o înțelegem. Noi, cititorii, devenim martori și vedem în fața ochilor scene impresionante din istorii atroce, cum ar fi genocidul armean sau Holocaustul.

17
/05
/19

SEROTONINĂ, al șaptelea roman al scriitorului Michel Houellebecq, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Daniel Nicolescu, este disponibil din 15 mai în librăriile din București și din țară. Cartea va fi lansată la Bookfest 2019 sâmbătă, 1 iunie, de la ora 16.30, la standul Editurii Humanitas.

02
/05
/19

Joi, 9 mai, Librăria Humanitas de la Cișmigiu găzduiește un eveniment dedicat Doinei Cornea și volumului „Puterea fragilității”, apărut recent la editura Humanitas, în ediție de colecție, cu un cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu. Vă invităm să parcurgeți un fragment!

24
/04
/19

Pierce Brosnan, în rolul lui Robinson Crusoe, în ecranizarea din 1997 a romanului omonim al scriitorului Daniel Defoe, publicat în urmă cu 300 de ani (25 aprilie 1719) și considerat primul roman scris vreodată în limba engleză. Daniel Defoe a murit într-o zi 24 aprilie (1931).

23
/04
/19

Se obișnuiește să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) și William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicație a acestei frumoase ficțiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului și publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

18
/04
/19

Plasat în Mexic, la sfârșitul anilor '60, „Sălbaticul” lui Guillermo Arriaga este un roman pe viață și pe moarte, în care scriitorul își arată din plin măiestria, în 725 de pagini de literatură la cel mai înalt nivel.

12
/04
/19

El este peste tot... La Verona, unde n-a existat niciodată balconul Julietei la care se strecoară adolescentul Romeo. În Italia pe care, se pare, n-a văzut niciodată, ci doar a închis ochii și și-a închipuit-o.