“Aproape toate genurile sunt neacoperite pe piaţa românească de film” spune regizorul Tudor Giurgiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/aproape-toate-genurile-sunt-neacoperite-pe-piata-romaneasca-de-film-spune-regizorul-tudor-giurgiu/

Regizorul Tudor Giurgiu afirmă că aproape toate genurile sunt neacoperite pe piaţa de film românească şi că el ar face o peliculă de groază “imediat”, dacă ar avea un scenariu bun.   Regizorul Tudor Giurgiu a declarat marţi seară la Târgu Mureş, unde a participat la prezentarea producţiei “Despre oameni şi melci”, că a dorit […]

Un articol de |19 septembrie 2012

Regizorul Tudor Giurgiu afirmă că aproape toate genurile sunt neacoperite pe piaţa de film românească şi că el ar face o peliculă de groază “imediat”, dacă ar avea un scenariu bun.

 

Regizorul Tudor Giurgiu a declarat marţi seară la Târgu Mureş, unde a participat la prezentarea producţiei “Despre oameni şi melci”, că a dorit ca prin acest film să ofere o comedie de calitate publicului românesc, un “cinema comercial de bun-gust”.

El a mai spus că pe piaţă ar putea apărea o diversitate de genuri de cinema, în condiţiile în care se tinde spre depăşirea fazei acelui film “trist” şi “de mizerie”, filmul de autor, care s-a făcut mai mult pentru critici şi nu a avut un mare succes de public, în perioada postdecembristă. Astfel, s-ar putea ca industria de film românesc “să înmugurească”, a declarat Giurgiu.

Ulterior, întrebat ce genuri sunt neacoperite de piaţa de film românească, regizorul a declarat că este vorba de “aproape toate” şi că ar face un film de groază “imediat”, dacă ar avea un scenariu bun.

“O, doamne! O grămadă. Aproape toate. Păi nu se face film istoric, nu se face film pentru copii, care e un gen… În Europa există festivaluri întregi, filme, germanii şi scandinavii sunt foarte tari la filme pentru copii. Film poliţist – ai mai văzut vreunul în ultimii ani? Comedie romantică – s-a încercat anul trecut «Bună, ce faci». După părerea mea, e un film cu calităţi, dar total eşuat, pentru că nu cred că poţi să faci comedie romantică cu actori pe care eu nu-i vedeam potriviţi pentru rolul acela – e părerea mea, să nu fiu mai rău. Eu nu i-am crezut.

Şi mai putem continua – film de groază, film de science fiction. Or, nu toate genurile acestea cer foarte mulţi bani. Adică nişte puşti americani au făcut un film de groază cu 37.000 de dolari şi au reuşit să facă încasări de 6 milioane. Deci totul e să ai idei şi să îndrăzneşti. Mie mi-ar plăcea să fac. Aş face imediat, dacă aş găsi un scenariu foarte bun”, a spus Tudor Giurgiu.

El a dezvăluit că următorul său proiect este un film “trist, în care finalmente e vorba despre un om care moare”, un thriller politic inspirat din realitate, ca şi “Despre oameni şi melci” – care a pornit de la o ştire referitoare la ideea unui lider sindical de la Aro din Câmpulung de a salva uzina obţinând bani din vânzarea de spermă, “idee care însă a murit a doua zi”.

Scenaristul filmului “Despre oameni şi melci” a făcut o ficţiune care porneşte de la un sâmbure de adevăr, a spus el.

Regizorul a precizat că nu a gândit filmul “Despre oameni şi melci” ca “un omagiu” adus lui Mircea Daneliuc, deşi lumea se gândeşte la “Senatorul melcilor”, când vede anumite secvenţe în care joacă Dorel Vişan şi finalul.

“Eu nu l-am gândit în felul acesta, dar, dacă se interpretează aşa, sunt fericit, îl apreciez pe Daneliuc, în «Senatorul melcilor» e foarte bun”, a spus Tudor Giurgiu.

El a explicat că, prin secvenţele legate de concertul lui Michael Jackson de la Bucureşti, a vrut să “localizeze perioada”, mai exact anul 1992, dar şi o stare de spirit, pe care a avut ocazia să o surprindă personal.

“Eu nu eram hotărât dacă 1992 sau 1993 sau 1994 şi, căutând ce s-a întâmplat în România în 1992, am văzut că era perioada post-Caritas, erau alegeri, umbla Mudava prin ţară să vindece oameni şi am văzut că era şi concertul. Or, acela e un moment de care mă leagă foarte multe lucruri, pentru că eram şi fan Michael Jackson şi voiam să ajung la concert şi ţin minte că eram student în anul III, parcă, la Regie şi a venit un coleg al meu care căuta oameni să ajute cameramanii americani care filmau concertul şi acela a fost primul meu job. Am ţinut de cabluri la concert, eram asistent de cameră şi am primit 20 de dolari pentru lucrul la o noapte întreagă şi am fost singurul om care a stat practic între megastar şi primul rând de fete disperate şi practic am filmat – nu-l filmam pe Michael Jackson, ci doar reacţiile fetelor. Şi am avut o oră de concert fabulos, pentru că mă uitam când aşa, când ţineam de cabluri, când mă uitam la fetele acelea absolut isterice. Şi găsind pe internet toate clipurile acestea, am zis că e un document fabulos despre cum eram noi în momentul acela – cu toată reacţia aceasta că se cobora Mesia pe pământ şi toată lumea, toată ţara era cuprinsă de febra aceasta”, a spus el.

Regizorul a adăugat că a constatat că tinerii de 20 de ani care văd filmul “Despre oameni şi melci” nu sunt impresionaţi de partea socială, ci au mai degrabă “o curiozitate maximă” şi “un râs isteric faţă de cum era România în momentul acela”.

“Sunt convins că ei percep mult mai puţin din tot background-ul social care nouă ne e familiar. Dar se uită cu o curiozitate maximă şi cred că au un fel de râs isteric faţă de cum era România în momentul acela. Şi atunci li se pare foarte cool – şi asta am discutat cu mulţi – look-ul actorilor, li se pare foarte comic cum eram noi în momentul acela, când mulţi dintre ei se năşteau sau nu erau încă născuţi. La prima vizionare pe care am făcut-o, am chemat şi oameni foarte tineri şi ei au fost primii care au vorbit şi au spus că li s-a părut foarte bine, dar când i-am întrebat «Ce v-a plăcut?», pe ei nu-i impresiona partea socială, capitalismul, erau strict detalii: de cum era îmbrăcat unul, de ce făcea altul, adică detalii de joc, de decor”, a spus el.

Regizorul Tudor Giurgiu a fost prezent, marţi seară, la Târgu Mureş, alături de actorii Andi Vasluianu şi Ovidiu Crişan, cu ocazia prezentării producţiei “Despre oameni şi melci” la cinematograful Arta.

 

Sursa: Mediafax

23
/10
/20

Teatrul Național Iași, alături de poporul din Belarus, în proiectul „Belarus(ia) ̶ Lecturi la nivel mondial” Belarus(sia) Worldwide Reading Project), cu un eveniment excepțional: INSULTAȚI. BELARUS(IA) de Andrei Kureichik. Luni, de la ora 19:00, la Sala Teatru³, spectacol-lectură în cadrul proiectului LECTURI³.

23
/10
/20

„Desigur, cel mai important în perioada aceasta este să fim sănătoși și să facem ca lucrurile să continue să meargă cât de cât într-o normalitate, de la școală și familiile noastre și până la joburi – care sunt în pericol, în special cele ale free-lancerilor din domeniul cultural și al organizării de evenimente. Altfel însă, e important și să încercăm să ne păstrăm pe cât se poate obiceiurile din viața noastră de dinainte – inclusiv cele care nu sunt necesare supraviețuirii imediate, cum sunt cele culturale în general și un festival de film în particular. Căci da, nu se oprea lumea în loc dacă nu organizam noi ediția a 11-a a Les Films de Cannes à Bucarest – însă ne-am încăpățânat tocmai pentru fărâma de normalitate pe care continuarea acestei tradiții o aduce în viața noastră” spune Cristian Mungiu, inițiatorul festivalului.

22
/10
/20

Săptămâna aceasta, marele regizor, scenarist și actor Nikita Mihalkov, laureat al premiului Oscar, a împlinit 75 de ani, iar TVR 2 îl aniversează programând două dintre filmele sale reprezentative. Bărbierul din Siberia”, cu Julia Ormond, Oleg Menşikov şi Richard Harris – sâmbătă, la Filmul săptămânii şi Ochi negri (OCI CIORNIE), cu inegalabilul actor Marcello Mastroianni - duminică, la Filmul de Artă.

22
/10
/20

Asociația Culturală Control N a lansat în această săptămână prima ediție a programului educațional De Trei Ori (Poveste. Monolog. Scenariu) – ateliere de autocunoaștere prin scris, care se va desfășura în perioada 19 octombrie – 6 noiembrie, în varianta online, cu 30 de elevi din clasele a VI-a și a VII-a din trei școli bucureștene: Școala Gimnazială Nr. 197, Școala Gimnazială Nr. 169 și Școala Gimnazială “Sfinții Constantin și Elena”.

21
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră la Festivalul Astra de la Sibiu şi selectat la prestigiosul IDFA (International Documentary Film Festival Amsterdam), „Copii pierduţi pe plajă” (2020) este debutul în lungmetrajul documentar al tinerei regizoare Alina Manolache şi încearcă să facă un portret al generaţiei de 30 ani, născută imediat după Revoluţie.

20
/10
/20

Editura Muzeului Național de Artă Contemporană și-a adăugat în colecție o nouă publicație „reper” pentru istoria vizualității contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.

Pagina 1 din 92412345...102030...Ultima »