„Border”. Urâta și Bestia ★★★★
https://www.ziarulmetropolis.ro/border-urata-si-bestia-%e2%98%85%e2%98%85%e2%98%85%e2%98%85/

CRONICĂ DE FILM Ales în 2018 cel mai bun film în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, „Border” („La graniţă”), al doilea lungmetraj, extrem de inventiv, al regizorului iraniano-suedez Ali Abbasi, aduce fantasticul în cel mai banal cotidian şi vorbeşte despre alteritate într-un mod surprinzător şi profund original.

Un articol de Ionuţ Mareş|22 ianuarie 2019

Tina (Eva Melander) lucrează la poliția de frontieră, unde supraveghează trecătorii în vama unui port. Însă ea este o femeie specială, lucru pe care îl aflăm destul de repede: are un chip diform, aparent rezultat al unei anomalii.

Mai mult, are un simț al mirosului exacerbat. Poate mirosi la oameni stări precum teama, furia, neliniștea sau chiar diferite vicii, fapt ce permite identificarea celor care au încălcat legea în diverse feluri dar țin acest lucru ascuns.

Suntem în Suedia, iar o astfel de calitate teribil de neobișnuită, din zona fantasticului, precum și aspectul său în contrast uriaș cu standardele de frumusețe nu doar că nu o fac pe Tina un outsider, dar o ajută în slujba sa.

În plus, protagonista sprijină poliția în anchete pentru găsirea pedofililor – același simț animalic al mirosului o ajută să depisteze murdăria interioară a unor astfel de oameni.

Așa că Tina este integrată în societate – aproape nimeni nu pare să o privească ciudat, ca pe un monstru.

Pentru scenariu, pe care l-a scris împreună cu Isabella Eklöf și John Ajvide Lindqvist, Ali Abbasi, cineast plecat din Iran dar cu studii în Suedia și Danemarca, țări adoptive unde își realizează filmele, pornește de la o povestire a celui din urmă.

Extrem de ofertant este felul în care Ali Abbasi tratează vizual această poveste: fantasticul, în prima parte mai ales, se contopește în cel mai obișnuit cotidian, așa că cel mai la îndemână este să se vorbească despre un realism fantastic.

Aptitudinile Tinei par un lucru banal. Sau cel puțin așa sunt percepute de ceilalți și puse în scenă prin regie. Tina merge cu mașina la serviciu, își face treaba, se duce la cumpărături, seara se întoarce acasă, iar uneori își vizitează tatăl la un azil.

Însă femeia are și o latură pe care o ține ascunsă de restul – ea locuiește într-o casă relativ izolată, împreună cu un bărbat pasionat de câinii de rasă, iar în momentele de singurătate îi place să se plimbe prin pădurea din jurul locuinței, unde pare să se simtă foarte bine și unde se apropie de animale datorită simțurilor lor aparent comune – în special o vulpe și un elan.

Dar nici aceste evadări nu sunt expuse ca o excentricitate. Asta și pentru că stilistica propusă de Ali Abbasi este una realistă, care evită senzaționalismul. Iar apropierea permanentă a camerei de protagonistă ne pune, ca spectatori, în perspectiva acesteia și ne familiarizează într-atât de mult cu ea, încât suntem absorbiți de lumea ei interioară foarte specială, de trăirile și simțurile ei. Prin urmare, sentimentul alterității aproape dispare.

Însă fără ca asta să ducă la o empatie tâmpă – Tina are totuși ceva perturbator.

De altfel, miza lui Ali Abbasi nu este să discute dacă și cum se integrează Tina – așa cum arată prima parte a filmului, acesta se dovedește un lucru deja clarificat.

Odată ce apare în peisaj misteriosul Vore (Eero Milonoff), un bărbat cu un chip cel puțin la fel de diform (inspirat din neanderthalieni) și de care Tina se simte atrasă, motiv pentru care îl aduce aproape de ea, într-o anexă a locuinței sale, fantasticul devine ceva mai pronunțat.

Asta și pentru că bărbatul, care ascunde mai multe secrete, îi deșteaptă simțurile Tinei, inclusiv pe cel sexual, până atunci reprimat, și îi deschide ochii asupra originilor lor de ființe aparte – troli.

Trimiterea este, bineînțeles, la mitologia scandinavă, pe care Ali Abbasi, pornind de la sursa literară, o aduce spectaculos la viață. Și chestionează în ce măsură societatea suedeză modernă mai este receptivă la o astfel de vitalitate frustă pe care secolele de modernitate au ascuns-0.

De aici, narațiunea este ceva mai convențională – legătura dintre Tina și Vore urmează traseul oricărei relații de iubire din filme, de la primele impulsuri la dezamăgirile ulterioare.

Iar miza ajunge să fie lupta care se dă în interiorul Tinei între reflexele umane dobândite, inclusiv nevoia de a face bine, și descoperirea adevăratei identități de creatură bizară, în care periculosul Vore vrea să răspândească și dorința de răzbunare pe oameni. O răzbunare determinată aparent de persecuțiile la care ar fi supuși ultimii supraviețuitori ai acestui grup diferit – trimiterea este, indirect, la populația indigenă sami, colonizată și persecutată în Suedia.

Chiar și așa, felul în care mizanscenează Ali Abbasi această a doua parte are ceva profund original și surprinzător, care nu doar că scoate filmul din banalitate, dar îl face fascinant în exotismul său. Odată cu „Border”, tânărul cineast devine, așa cum notează și revista Cahiers du Cinema, „unul dintre cei mai originali și promițători autori ai cinema-ului fantastic contemporan”.

„Border” a fost prezentat în cadrul evenimentelor  Les Films de Cannes à Bucarest și Oscar Weekend,  iar din 21 iunie va ajunge și în cinematografe, fiind distribuit de Voodoo Films.   



31
/10
/14

Puține filme ar fi fost mai potrivite pentru a deschide noua ediție Anim’est Chișinău decât simpaticul „Minuscule - La Vallée des fourmis perdues” („Minuscule: Valea furnicilor pierdute”), o producție franceză din 2013 realizată de Thomas Szabo și Hélène Giraud.

30
/10
/14

Invitatul emisiunii Nocturne de vineri, 31 octombrie, este regizorul de film şi scenaristul Radu Mihăileanu. Discuţia dintre Marina Constantinescu şi Radu Mihăileanu este un regal de spiritualitate, filosofie şi umanitate, chiar la ore târzii, emisiunea fiind programată la TVR 1, TVR HD şi TVR+, de la ora 24.00.

30
/10
/14

Câteva din cele mai apreciate lungmetraje de animație recente, o retrospectivă a unui animator celebru, scurtmetraje și o conferință despre animație și propagandă sunt câteva din atracțiile celei de-a patra ediții a Festivalului Anim’est Chișinău, care are loc de joi până duminică la Cinema Odeon și Re:Animation Hub – Tipografia 5.

29
/10
/14

După ce a debutat ca lider în box office-ul american, Furia: Eroi anonimi conduce detaşat şi clasamentul încasărilor din România, unde a generat venituri de 557.000 RON, fiind vizionat în weekendul de lansare de aproximativ 30.000 de spectatori.

29
/10
/14

CRONICĂ DE FILM. „Maidan”, cel mai nou film de non-ficțiune al regizorului ucrainean Serghei Loznița, despre recentele revolte istorice de la Kiev, este o operă puternică, solicitantă, extrem de fin lucrată la nivelul imaginii și, mai ales, al sunetului.

27
/10
/14

Săli arhipline, întâlniri cu nume mari din lumea filmului și peste 8000 de bilete vândute deja la proiecțiile din festival – acesta este bilanțul primelor zile la Les Films de Cannes à Bucarest. Datorită cererii mari de bilete, au fost programate două proiecții suplimentare pentru filmele Leviathan și The Tribe

27
/10
/14

Câștigătorul Ursului de Argint pentru cel mai bun scenariu și al Premiului Juriului Ecumenic din cadrul Festivalului Internațional de la Berlin 2014, “Patimile Mariei / Stations of the Cross / Kreuzweg” în regia lui Dietrich Brüggemann are avanpremiera în cadrul Zilelor Filmului German, organizate de Goethe-Institut la București.

27
/10
/14

CRONICĂ DE FILM Inspirat de povestiri ale lui Cehov, „Winter Sleep” (Palme d`Or la Cannes) este, probabil, filmul lui Nuri Bilge Ceylan în care se vorbeşte cel mai mult. Este o uşoară schimbare de accent, pentru că precedentele sale şase opere privilegiau tăcerile, cadrele lungi şi contemplative, imaginile poetice, natura.

27
/10
/14

"Kowalski", de Andrei Creţulescu, a primit premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la ediţia de anul acesta a Festivalului de Film de la Zagreb, care a avut loc în perioada 19 - 26 octombrie. Potrivit juriului regizorul român a câştigat premiul Căruciorul de Aur pentru "15 minute de plăcere pură a unui superb dialog, a unei interpretări şi regii mari. Şi pentru demonstrarea faptului că cinema-ul românesc este încă viu şi la înălţime".

24
/10
/14

CRONICĂ DE FILM Pentru un film care se vrea o comedie de succes, „Cuscrii”, de Radu Potcoavă, mizează prea puţin pe regie şi prea mult pe reflexele actorilor. Însă nici potenţialul comic al interpreţilor nu este fructificat la un nivel satisfăcător, din cauza scenariului rudimentar și a execuției lipsite de creativitate.

24
/10
/14

Actrița Jacqueline Bisset, care joacă rolul soției fostului șef al FMI Dominique Strauss-Kahn, în controversatul Welcome to New York, al lui Abel Ferrara, se va întâlni cu spectatorii din București după proiecția specială a filmului din această seară, de la ora 22.00, la Cinema Elvira Popescu.