Când ironia dă năvală. Despre Linoleum de Dabija
https://www.ziarulmetropolis.ro/cand-ironia-da-navala-despre-linoleum-de-dabija/

În cadrul Festivalului Naţional de Teatru, pe 27 şi 28 octombrie 2016 la Teatrul Bulandra, sala „Liviu Ciulei”, spectacolul „Linoleum“ (pe un text al fraţilor Presniakov) al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, a descreţit frunţile bucureştenilor cu umor negru, de calitate.

Un articol de Corina Dima|30 octombrie 2016

Comedia face parte din genul dramatic, alături de dramă şi de tragedie. De tragedii şi de drame avem parte la tot pasul dar comedii de calitate (şi nu vodeviluri uşoare cu răsturnări de situaţii, umor de limbaj şi confuzii între personaje etc.), vedem destul de rar pe scenele din România (noroc cu viaţa reală, care contrabalansează şi ne oferă spectacole tragicomice de zile mari…).

Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca ne propune următoarea reţetă: se ia un text amuzant, rafinat, scris de ruşii Vladimir și Oleg Presniakov, un traducător super-iscusit, Maşa Dinescu, o trupă de actori talentaţi şi plini de energie, toate sub bagheta inspirată a regizorului Alexandru Dabija.

Şi ce-a ieşit oare din această alăturare?

O piesă sprinţară, spumoasă, cu umor negru, piperată cu ironii, comic de situaţii şi mult sarcasm, cu grotesc şi absurd, asezonată cu mişto-uri şi hăhăieli, cu personaje sărite de pe fix într-o atmosferă de realism şi suprarealism. E greu să faci în ziua de azi comedie de calitate, dar lor le-a ieşit se pare, cu vârf şi îndesat chiar.

Dacă citeşti prezentarea spectacolului de pe site-ul oficial nu prea îţi dai seama de detalii, nu prea ştii la ce să te aştepţi sau nu ai prea mari aşteptări… deci totul te ia pe nepusă masă, cu întâmplări neaşteptate şi hazlii, care stârnesc amuzamentul, râsul cu lacrimi sau ţinutul de burtă, după caz.

Povestea e simplă: doi studenţi se mută într-un apartament cu chirie şi se hotărăsc să-l renoveze; sub podeaua acoperită cu linoleum, găsesc un cadavru de care vor să se descotorosească, cu ajutorul proprietarului. Urmează situaţii absurde, hilare sau groteşti în care cei trei plimbă cadavrul prin tot felul de locuri (la propriu, un actor joacă tot timpul rolul mortului), încercând să scape de el.

Personajele sunt pitoreşti: de la cei doi prieteni (care se dovedeşte ulterior că sunt fraţi), cam slabi de înger – Kolea (actorul Cătălin Herlo), care scrie zilnic scrisori mamei sale (terapie prin scris) şi face sport, în încercarea de a-şi limpezi mintea şi Andrei (actorul Radu Lărgeanu) genul şmecheraş şi descurcăreţ (în aparenţă) care e pregătit mai mereu să sară la harţă, dar e de fapt fricos nevoie-mare; apoi proprietarul apartamentului, Igor Igorevici (remarcabilul actor Ionuţ Caras) tipologia atotştiutorului – pe toate le face şi le desface şi, sub aburii drogurilor, îi manipulează pe toţi din jurul lui, pe principiul nebunul care ţipă mai tare are şi dreptate.

Mai este şi vecinul Arkadi (actorul Matei Rotaru) care se luptă cu monotonia în cuplu – a aflat, din străinătăţuri, o reţetă pentru vindecare pe care o propune în stânga şi-n dreapta, în gura mare: noaptea, dar numai noaptea, faci schimb de parteneri, adică swing (ziua e totul ok, ca înainte, ca şi cum nimic nu s-a întâmplat).

Limbajul este firesc, cu dialoguri preluate din viaţa de zi cu zi, „de pe stradă”, cu intercalări de cântece (scrise de Ada Milea) şi o pleiadă de replici pline de umor (traducătoarea are grijă să adapteze textul cu mult rafinament, folosind şi expresii neaoşe româneşti): ’’Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face; nu-ţi părăsi prietenul la greu; ajută-ţi duşmanii, nu-ţi uita prietenii; strânge gunoiul în urma ta…. oare nu sunt suficiente argumente să mergem şi să îl aducem înapoi pe frăţior?’’

Pe lângă amuzamentul ce răzbate din faptele şi limbajul personajelor, textul semnat de fraţii Vladimir și Oleg Presniakov (asemeni precursorilor dramaturgi Ilf şi Petrov care scriu tot în tandem, tot ruşi), poate fi ’’citit’’ şi în cheia omului contemporan, pe un alt palier, cel metaforic: cadavrul găsit plocon în casă sunt de fapt problemele noastre (de multe ori închipuite, fabricate) pe care le purtăm tot timpul cu obidă (fără să încercăm să ne dezbărăm de ele, ba chiar le căutăm şi scuze!) , fără să ne dăm seama cine suntem cu adevărat şi să trăim în prezent. Suntem nişte vii printre morţi sau morţi printre vii?

Personajele ajung la scenarii delirante nemaştiind unde e realitatea şi unde e imaginarul, planurile se amestecă – unde e aici sau unde e acolo: „Dacă ne mai omorâm o dată, atunci, conform principiului negativ cu negativ dă pozitiv, vom învia.’’

Autorii îndeamnă la explorarea realităţii interioare a fiecăruia dintre noi. Dar nu aşază în faţă o oglindă normală, ca să ne vedem în ea, ei se amuză punând o oglindă jucăuşă, concavă or convexă, astfel încât trăsăturile să se deformeze şi să devină monstruoase şi ridicole, să incite la cât mai mult amuzament şi satiră usturătoare.

Cine invită la introspecţie este chiar cadavrul: „Vă propun să recapitulați în liniște ce vi s-a întâmplat pe ziua de azi (…)?! Și cum se face că mă auziți și mă vedeți pe mine, mortul — nu vă dați seama? Fiindcă și voi sunteți…“ Şi, ca o completare, un luat peste picior sau o ironie la pachet, piesa se sfârşeşte cu mesajul „Somn uşor!“.

linoleum-1

LINOLEUM

Teatrul Naţional din Cluj-Napoca

de Vladimir și Oleg Presniakov
traducere: Mașa Dinescu

regia: Alexandru Dabija
decorul şi costumele: Adriana Grand
muzica: Ada Milea
maestru de lumini: Jenel Moldovan

Data premierei: mai 2016

Distribuţia:
Cătălin Herlo, Radu Lărgeanu, Ionuţ Caras, Cristian Grosu, Matei Rotaru, Patricia Brad, Adrian Cucu, Anca Hanu, Cristian Rigman, Sânziana Tarţa, Diana Buluga, Alexandra Tarce, Sorin Leoveanu, Ecaterina Pop-Curșeu, Robert Nagy.

Foto: Nicu Cherciu



11
/02
/15

Duminică, 8 februarie, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, criticul de artă Adina Nanu a susținut „Pledoarie pentru pălărie”- o conferință despre funcția și rostul pălăriei, de-a lungul epocilor.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

11
/02
/15

Singurul lungmetraj românesc din competiția Festivalului Internațional de Film de la Berlin, “AFERIM!” în regia lui Radu Jude, are premiera mondială astăzi.Evenimentul este programat la ora 17.00, ora României, la Berlinale Palast, locația principală al celui mai important festival internațional de film al începutului de an.

11
/02
/15

Frank DiLeo, un fost manager al lui Michael Jackson, ar fi spus că starul pop a fost ţinta unui asasinat al mafiei, în anii 1980, pe care el a reuşit să îl împiedice, potrivit unei biografii a lui DiLeo realizate de fostul său partener de afaceri, Mark Lamica,

10
/02
/15

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege "pentru apărarea limbii române", care este "maltratată, în primul rând, de oamenii politici", ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

10
/02
/15

Pe 14 februarie, sărbătorim iubirea la Teatrul de pe Lipscani, cu spectacolul „Noi. Nouă. Ne. Ni. Studii despre iubire”, la ora 19.00, în regia lui Chris Simion, prezentat în premieră, cu o distribuţie tânără şi dinamică, formată din actriţa Carla-Maria Teaha şi dansatorii Irina Strungăreanu şi Denis Bolborea.

10
/02
/15

Rândurile care urmează spun povestea oraşului pe care l-am părăsit în vara anului 2009 doar pentru a-l regăsi în iarna anului 2015.

10
/02
/15

Prima dintre cele trei statuete Oscar primite de Charlie Chaplin, evaluată la peste un milion de dolari, a fost furată luna trecută, în cadrul unei spargeri organizate la Paris. Trofeul câştigat de legendarul actor din perioada filmelor mute a fost furat din sediul Asociaţiei Chaplin, compania care protejează numele şi imaginea artistului.

10
/02
/15

Zilele trecute s-au decernat premiile Grammy, probabil cele mai importante premii ale industriei discografice mondiale, în orice caz, cele mai importante de pe teritoriul nord-american.