Teatrul Naţional din Bucureşti găzduieşte şi în acest an, în luna ianuarie, două dintre cele mai recente premiere ale Teatrului Naţional Mihai Eminescu (TNME) din Chişinău, prezentate în cadrul unei noi ediţii a proiectului „Teatru Românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău”.
Un articol de Petre Ivan|6 ianuarie 2023
Cu câte o singură reprezentaţie (!), Teatrul Naţional ”Mihai Eminescu” (TNME) din Chişinău prezintă: sâmbătă, 21 ianuarie2023, de la ora 19.00, la Sala Studio – CAPCANA după ”Fuga” de Mihail Bulgakov; duminică, 22 ianuarie 2023, de la ora 19.00, la Sala Studio – FRUNZE DE DOR după Ion Druţă.
CAPCANA, scenariul şi regia Petru Hadârcă, este un spectacol despre un mare autor rus și despre o temă eternă: tiranii și destinele umane.
„Ideea spectacolului a apărut în contextul discuțiilor despre cultura rusă și despre responsabilitatea autorilor și impactul operelor create asupra mentalităților și formării opiniei sociale, discuții generate de războiul din Ucraina” – mărturiseşte regizorul. „Lectura, relectura, însoțite de analize la rece, de discuții și reflexie pe detalii, ne-ar ajuta să înțelegem ce se întâmplă astăzi și poate am înțelege de ce s-a ajuns din nou la confruntarea dintre două lumi, dintre două modele atât de diferite de organizare a vieții și societății. Pentru un exercițiu de acest fel am ales soarta și opera lui Mihail Bulgakovˮ, spune în continuare Petru Hadârcă. ”… După revoluția din 1917, Mihail Bulgakov a rămas în Rusia Sovietică. N-a fost alegerea sa: din cauză că era bolnav de tifos și se afla stare de inconștiență n-a apucat să se refugieze peste hotare, unde au plecat frații și surorile sale. După mai multe tentative de a obține un pașaport pentru a pleca peste hotare și după mai multe interdicții de publicare, Bulgakov adresează scrisori conducerii statului sovietic, solicitând permisiunea de a pleca din țară. Spre stupoarea sa a fost contactat prin telefon de însuși Stalin. Bulgakov n-a avut curajul să repete rugămintea la telefon. S-a lăsat sedus de oferta lui Stalin de a deveni dramaturgul Teatrului de Artă din Moscova. De această dată a fost o alegere conștientă. Care au fost consecințele pentru destinul personal al intelectualului Bulgakov, cum s-a răsfrânt în textele sale și în ce măsură ne oferă o cheie de răspuns întrebărilor care planează asupra noastră la o sută de ani distanță – încercăm să lansăm o discuție prin această versiune scenică, intitulată „Capcana” după piesa „Fuga” de Mihail Bulgakov”.
Capcana a inaugurat cea de-a 101-a stagiune a Teatrul Național Mihai Eminescu, “ceea ce echivalează cu un Manifest artistic & intelectual al lui Petru Hadârcă, regizorul spectacolului & directorul teatrului”, a consemnat scriitorul Emilian Galaicu-Păun. „Cum adică, să montezi un scriitor rus atunci când tocmai Rusia a dezlănțuit un război în Ucraina?!”… Amintesc că Mihail Bulgakov e originar din Kiev, iar lucrul cel mai important este că și autorul de limbă rusă al Fugii se numără printre victimele regimului sovietic (pe care l-a înfățișat în Inimă de câine), chiar dacă nu și-a sfârșit zilele în GULAG.(…) Or, opțiunea pentru un text de Bulgakov, montat pe scena Naționalului din Chișinău, constituie răspunsul regizorului nostru la teatrul de război ucrainean”. (Emilian Galaicu-Păun)
Scenografia spectacolului este semnată de Adrian Suruceanu împreună cu Pictorul de costume Stela Verebceanu, iar Coregrafia, de Cătălina Budu.
De ce trebuie să nu ratăm acest spectacol? În opinia tinerei jurnaliste Corina Moisei-Dabija, Capcana este ”un spectacol curajos, formidabil, pentru care e nevoie de o deschidere și de o percepție istorică de amploare. Trebuie să vedeți piesa „Capcana”, deoarece e o împletire de simboluri, idei, figuri într-o narațiune dramatică și comică, pe alocuri, de zile mari. Este genul de experiență teatrală impresionantă și remarcabilă, tristă și veselă, într-o antiteză perfectă”.
Spectacolul FRUNZE DE DOR, după Ion Druță, regizat de Alexandru Cozub, a fost nominalizat şi premiat la Gala Premiilor UNITEM 2022, unde a fost apreciat a fi Cel mai bun spectacol dramatic, iar actriţa Corina Rotaru, în rolul Domnica – Cel mai valoros debut. De asemenea, două nominalizări importante au evidenţiat interpretările actorilor Rusanda Radvan, în rolul Rusanda, nominalizată pentru Cel mai bun rol feminin şi Dan Melnic, rolul Trofimaș, pentru Cel mai bun rol secundar masculin.
Ion Druţă, autorul din a cărui operă s–a inspirat această montare, este, potrivit doamnei Monica Babuc – fost ministru al culturii, vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, un stâlp de rezistenţă pentru înţelegerea spiritului românesc de pe aceste meleaguri. ”Dacă vrem să ne apropiem cât mai mult de înțelegerea fenomenului “românilor basarabeni” ar trebui după mine să-l citim pe Druţă ca pe Vechiul și Noul Testament laolaltă”.
Prezentat şi la recenta Reuniune a Teatrelor Româneşti de la Chişinău, spectacolul FRUNZE DE DOR este, în viziunea jurnalistului Vasile Botnaru „spectacolul apoteotic al rEUniunii teatrelor românești, ediția anului 2022, construit de regizorul Alexandru Cozub a la Gaudi, cu o paradă-înlănțuire de miniapoteoze, autonome, concludente ca episoadele unui serial NETFLIX, încărcate cu cele mai diverse procedee de tălmăcire a mesajului druţian, de epocă dar ofertant încă pentru radiografierea tărâmului mioritic al basarabenilor care își caută identitatea”.
“Regizorul Sandu Cozub și echipa de actori, ajutați de scenografie (Iurie Matei), costume (Stela Verebceanu), coloana sonoră (Alexandru Târșu), ne-au povestit cu dragoste întâmplări din satul Valea Răzeșilor – realități autohtone de după cel de-al doilea război mondial, relatează poeta şi publicista Irina Nechit. De ce ne-a emoționat atât de tare spectacolul? Pentru că ne-a readus detalii despre bunei, stăbunei, despre noi cum eram în copilărie. Pentru că ne-a arătat cât de mult ne-am înstrăinat de pământul unde ne-am născut. Pentru că ne-a spus că foarte ușor am renunțat la noi înșine și ne-am împrăștiat în lume, i-am trimis pe tineri departe de noi, ne-am risipit sufletele. Spectacolul ne mai zice că au rămas niște fărâmituri din noi și că e bine să ne agățăm de ele ca să nu ne pierdem cu totul în neant. Ne este dor de noi înșine – asta am simțit privind spectacolul”.
În distribuţiile numeroase ale acestor spectacole veţi regăsi o seamă de actori îndrăgiţi ai Naţionalului din Chişinău, între care: Alexandru Leancă, Emil Gaju, Ghenadie Gâlcă, Diana Decuseară, Margareta Pântea, Angela Ciobanu, Ana Tkacenko, Doriana Zubcu-Mărginean, Draga-Dumitriţa Drumi, Iurie Focşa, Anatol Durbală, Dan Melnic, Alexandru Pleşca, Nicu Suveică.
Cele două reprezentaţii unice, din 21 şi 22 ianuarie 2023, vor avea loc pe scena Sălii Studio a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti.
Biletele au fost puse în vânzare şi le puteţi procura de la Casa de bilete a TNB sau online, pe Bilet.ro.
